PREAMBUL
Pentru a crea „O
NOUĂ LUME”, pe lângă existenţa principiilor şi a obiectivelor, este nevoie de utilizarea
unor „instrumente” specifice. Un astfel de instrument este ETICHETA PERSONALĂ.
Atrag atenţia că pentru
înţelegerea acestei propuneri, orice abordare se va face prin prisma întregului
proiect „O NOUĂ LUME”. Orice abordări cu referinţe la actualul sistem vor duce
la concluzii greşite, de altfel previzibile.
Un principiu de
bază al proiectului „O NOUĂ LUME” este acela al unui nou sistem electoral bazat
pe competenţă. Pentru a se elimina situaţia actuală a „concursurilor de
popularitate” prin care se aleg conducătorii şi a cărui rezultat este resimţit azi
de fiecare dintre noi în mod negativ, candidaţii vor trebui să îndeplinească
anumite criterii. De asemenea, pentru ocuparea unui anumit post public,
doritorii vor trebui să îndeplinească şi ei anumite criterii.
Criteriile sunt
stabilite iniţial şi vor fi diferite în funcţie de importanţa şi caracteristicile
postului. Absolvenţii vor da un set de teste minimal şi vor primi calificative.
Acestea vor fi incluse în ETICHETA PERSONALĂ. Pe parcursul vieţii fiecare are
posibilitatea să-şi completeze şi să-şi îmbunătăţească performanţele consemnate
în ETICHETA PERSONALĂ.
Pentru ocuparea
oricărui post public de reprezentare sau de execuţie, candidaţii vor trebui să
aibă un anumit punctaj minim în funcţie de importanţa şi caracteristicile acestuia.
Alegerea câştigătorului dintre candidaţii care au trecut acest prag se va face de
către persoane care îndeplinesc anumite criterii specifice (competenţă,
teritorialitate etc.)
Prin această metodă
vom ajunge să fim conduşi, reprezentaţi şi asistaţi de către „înţelepţi” şi nu
de slujbaşii „banului” ca până acum.
O altă sferă de
aplicare este în zona muncii. O ETICHETĂ PERSONALĂ în care sunt incluse
performanţe crescute va crea un atu persoanei respective în negocierea cotei de
participare la împărţirea bunăstării obţinute într-o entitate productivă.
În continuare
prezint caracteristicile ETICHETEI PERSONALE într-o primă variantă,
perfectibilă.
DEFINIŢIE:
Eticheta personală
este un element esenţial al documentului unic şi reprezintă sinteza competenţelor
generale şi specifice ale unei persoane la un moment dat. Fiecare competenţă
componentă este acordată de specialiştii din domeniul respectiv şi are o durată
de valabilitate stabilită tot de către aceştia. Are diferite grade de
accesibilitate publică în funcţie de autoritatea atribuită şi scopul accesării.
COMPONENTELE ETICHETEI PERSONALE:
1.
Codul Numeric Personal (CNP);
2.
Coduri Native (CN);
3.
Coduri profesionale (CP).
Codul Numeric Personal (CNP)
Codul Numeric
Personal (CNP) este codul unic al fiecărei persoane fiind format din 13 cifre.
Este atribuit la naştere fiecărui nou-născut şi se regăseşte pe documentul unic.
Coduri Native (CN)
1.
Teste de personalitate:
-
Inteligenţă emoţională;
-
Inteligenţă socială;
-
Personalitate;
2. Teste de aptitudini:
-
Inteligenţă (IQ);
3. Teste psihologice:
-
Nervozitate;
-
Depresie;
-
Alcoolism;
-
Tulburare bipolară sau manie;
-
Dependenţă de internet;
-
Dependenţă sexuală;
4. Teste de potenţial profesional:
-
Calităţi de lider;
-
Calităţi de manager;
-
Calităţi de lucru cu oameni;
-
Interes profesional;
-
Rezistenţă la stres;
Coduri profesionale (CP)
1.
Teste de cultură generală
2.
Teste de competenţă pe domenii:
-
Domeniul de competenţă 1;
-
Domeniul de competenţă 2;
-
Domeniul de competenţă 3;
-
Domeniul de competenţă 4;
-
Domeniul de competenţă n;
ETICHETA PERSONALĂ:
|
CNP
|
1234567890123
|
||||||||||
|
CODURI NATIVE
|
|||||||||||
|
TEST
|
T1
|
T2
|
T3
|
T4
|
T5
|
T6
|
T7
|
T8
|
T9
|
T10
|
Total
|
|
Personalitate (%)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aptitudini (%)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Psihologic (%)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Potenţial
profesional(%)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
CODURI PROFESIONALE
|
|||||||||||
|
TEST
|
T1
|
T2
|
T3
|
T4
|
T5
|
T6
|
T7
|
T8
|
T9
|
T10
|
Total
|
|
Teste
de cultură generală
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Teste
de competenţă pe domenii
|
|||||||||||
|
Domeniul de
competenţă 1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Domeniul de
competenţă 2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Domeniul de
competenţă 3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Domeniul de
competenţă 4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Domeniul de
competenţă n
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Menţionez
că testele sunt date cu titlu de exemplu. Ele vor trebui stabilite de către
specialişti.
Invit pe cei
competenţi să-şi aducă contribuţia la această propunere pentru a o îmbunătăţi,
corecta şi completa!
6 comentarii:
Remus Constantin Raclău:
Ideea este foarte buna, utila si practica. Numele insa suna cam aiurea; e un fel de "ce ti-e scris in frunte ti-e pus!" doar ca ceva mai dezuman... La naiba... nu suntem sticle, cutii sau simple ambalaje pentru competentele noastre... Suntem fiinte umane si avem fiecare demnitatea noastra. Oricat ar fi de complexa o eticheta, ea poate "vorbi" si informa mai mult sau mai putin precis despre un lucru, dar nu si despre o persoana . O fiinta umana, prin creierul din dotare, este cu mult mai complexa si cu mult mai dificil de bagat in tipare. Acest document oficial se vrea un fel de "Curicullum Vitae" ceva mai complex care tinde catre definirea completa a unei persoane din punct de vedere al competentelor sociale si se vrea a se constitui intr-un fel de "permis de acces" la anumite functii publice sau la anumite pozitii in anumite scheme de personal din anumite entitati economice. Ar trebui gasit un alt nume si sunt de parere ca chiar poate si ca trebuie sa suporte unele modificari pentru a deveni cu adevarat un instrument de lucru perfect aplicabil si util. Felicitari pentru idee.
21 iulie la 11:55
Ion Iustin Bîliș:
Remus Constantin Raclău, mulţumesc! Mă bucur că s-a înţeles exact mesajul meu! Sunt de acord că numele poate fi schimbat. Acest lucru se regăseşte şi în tendinţa noastră la Mişcarea Dacia. Sper ca cineva mai "inspirat" să ajute. Materialul meu este o provocare şi am convingerea că se vor găsi şi cei ce vor aduce îmbunătăţiri.
21 iulie la 12:04
Ion Iustin Bîliș:
COMPETENŢE PERSONALE
21 iulie la 13:09
Remus Constantin Raclău:
La imbunatatiri, as vedea spre exemplu:
- un test medical si de aptitudini fizice (pentru politisti, militari, pompieri, salvatori, scafandri, etc...);
- o grila de punctaj pentru experienta practica si/sau pentru activitatile de cercetare
- daca se opteaza pentru o cuantificare numerica a cumulului de evaluari, as propune ca pe langa o limita minima de puncte, pentru ocuparea unor anumite pozitii sau functii sa existe si o limita maxima de puncte - care sa reprezinte "supracalificarea", pentru a evita pe deoparte ca persoane cu o pregatire si aptitudini superioare sa-si iroseasca talentul , calitatile si aptitudinile pe pozitii inferioare, iar pe dealta parte pentru a da oportunitatea celor cu punctaje inferioare, dar adecvate functiei sau postului de a lucra, pe principiul "munca mai putina, dar pentru toti".
Voi reveni in urmatoarea pauza de condus cu o incercare de argumentare pentru o propunere de denumire. Multumesc!
21 iulie la 14:20
Remus Constantin Raclău:
Argumentaţie:
Punctul 1.
Pentru a fixa denumirea documentului care sa oficializeze competentele si aptitudinile unui cetatean, facându-le accesibile şi disponibile atât autorităţilor publice cât şi forurilor cu competenţe în selectarea şi promovarea de personal, avem de ales intre:
- Licenţă,
- Brevet,
- Permis,
- Atestat, şi
- Certificat
(Semnificaţii extrase, selectate si adaptate scopului, din “Dex on line”)
LICÉNȚĂ, licențe, s. f. 1).Autorizație eliberată de administrație prin care se permite practicarea unei anumite activități.2). autorizație, brevet, 3) Permisiune oficială de a practica o anumită profesiune
BREVÉT s.n. dat de o autoritate (de stat) obținut în baza unor examene teoretice și practice și a examinării medicale de specialitate, care conferă și certifică o calificare a unei persoane si prin care i se permite deținătorului să exercite anumite funcții sau profesii;
PERMÍS, permise, s. n. Autorizație scrisă, eliberată de un de un organ sau de un for competent, în virtutea căreia cineva poate exercita o profesiune sau poate beneficia de anumite drepturi. Permis de vânătoare. – Din fr. permis.
CERTIFICÁT, certificate, s. n. Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea exercitării anumitor funcții sau profesii. Atestat, adeverință, înscris care întărește un fapt: certificat de absolvire a liceuluĭ. Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii.
ATESTÁT s. v. certificat, diplomă. prin care se permite cuiva practicarea unei anumite activități sau profesii.
COMPETÉNȚĂ, competențe, s. f. 1) Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții. 2) Ansamblu de informații teoretice și practice3) Pricepere, cădere de a se pronunța asupra unei probleme, de a face ceva;
APTITÚDINE, aptitudini, s. f. Însușire psihică individuală care condiționează îndeplinirea în bune condiții a unei munci, a unei acțiuni; aplicație, înclinație, dar2. 1. aplecare, aplicație, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație, (livr.) propensiune, Atracție înnăscută (spre o anumită activitate); dispoziție firească; înclinație; vocație; facultate; capacitate. destoinicie, pricepere.
înclinație, dispoziție naturală sau câștigată de a face unele lucruri; destoinicie.
Punctul 2.
După alegerea denumirii tipului de document va trebui sa stabilim dacă îi dăm denumirea completă şi explicită sau dacă se optează pentru un titlu semnificativ-generic. Adică, dacă îi vom spune:
- Licenţă, Brevet, Permis, Atestat, sau Certificat de Cunoştinţe, Competenţe şi Aptitudini Socio-Economice şi Ştiinţifico-Culturale;
Sau:
- Licenţă, Brevet, Permis, Atestat, sau Certificat Social/ă (exprimând utilitatea socială a deţinătorului – capacitatea acestuia de a contribui la bunul mers şi dezvoltarea obştii şi a societăţii);
Sau:
- Licenţă, Brevet, Permis, Atestat, sau Certificat Individual/ă, sau Personal/ă (cu accent pe individ)
Sau:
- Licenţă, Brevet, Permis, Atestat, sau Certificat Social/ă (cu accent pe participarea individului la viaţa obştii)
Sau se poate opta pentru o denumire generică în titlu, urmată de descrierea documentului în sub-titlu, tip:
Licenţă Personală
Certificat de Cunoştinţe, Competenţe şi Aptitudini Socio-Economice şi Ştiinţifico-Culturale;
21 iulie la 22:40
Gheorghe Giovanni Ţeavă:
Consideraţie personală: nu toţi cetăţenii ar trebui „testaţi” şi „certificaţi”, ci numai de la un anumit nivel de pe diversele „piramide”. Pe scurt, nu putem generaliza procedeul, din diverse motive, inclusiv de volumul extraordinar de muncă, dar şi de chestiuni legate de liberul arbitru.
Contribuţiile voastre sunt meritorii şi constituie un serios punct de plecare şi dezvoltare. Ideea de bază este că PROMOVAREA CADRELOR se poate şi trebuie să fie ŞTIINŢIFICĂ şi să comporte implicarea unor colective multidisciplinare, cu atât mai complexe, cu cât apropierea de „vârfurile piramidelor” este mai mare.
21 iulie la 23:28
Remus Constantin Raclău:
Stiti cum se spune: "Pestele de la cap se-npute!" Si ca sa ne convingem ca nu alegem niste IMPUTITI, atunci va trebui inceputa testarea cu ei !... Dupa aceea, coboram treptele "piramidei", sociale pana la baza. Cat despre posibilitatile tehnice, nu uitati ca avem cei mai tari informaticieni din lume, iar in ceea ce priveste volumul de munca, problemele deosebite or sa fie cu testarea "varfurilor" caci pe inaltimi aerul stiintei si competentelor e mai rarefiat; pe masura ce se coboara, sunt din ce in ce mai multe persoane capabile, competente si autorizabile sa-i testeze pe cei de sub ei... Ideea cu existenta unei licente sau a unui certificat (atestat) unitar si unanim recunoscut mi se pare geniala. S-ar elimina 100% coruptia si numirea discretionara, pe deoparte, iar de cealalta parte posibilitatea de a numi persoane nepotrivite s-ar reduce proportional cu validitatea testelor si a algoritmilor de punctare.
21 iulie la 23:53
Ion Iustin Bîliș:
Giovanni, tocmai universalitatea aplicării ideii este esenţa.
Proiectul propus rezolvă însă simultan cele două aspecte observate de tine: liberul arbitru şi volumul mare de lucru. Voi dezvolta în continuare proiectul pentru a se înţelege mai bine ce se propune.
Fac precizarea că ETICHETA PERSONALĂ este utilă în ocuparea unui post în care persoana îşi desfăşoară activităţi (muncă, cerecetare, activităţi artistice etc.) dar şi în accederea în funcţii publice de conducere a comunităţilor locale, regiunilor şi statului. Vor fi admişi ca şi candidaţi numai cei ce trec anumite praguri impuse, specifice fiecărui nivel în parte.
Într-o nouă lume, învăţământul va fi integral asigurat de stat şi fiecare persoană va fi obligată să parcurgă un anumit număr de ore (zile, ani) de studiu. În anul terminal, pe lângă atestarea competenţelor acumulate în urma studiilor, absolvenţii vor da şi restul testelor propuse în ETICHETA PERSONALĂ (sau altă denumire). Pe baza acestui set de teste persoana poate accesa o poziţie într-o entitate lucrativă. Liberul arbitru este asigurat de neobligativitatea ulterioară (poate chiar toată viaţa)a actualizării testelor. Statul trebuie să asigure oportunităţi egale tuturor copiilor şi din acest motiv apare şi obligaţia absolvirii unui pachet minimal de studii. În acelaşi timp statul are nevoie de asigurarea progresului şi acesta nu se poate face decât cu oamnei pregătiţi.
Persoanele care îşi doresc mai mult de la viaţă vor continua studiile, organizat sau individual. La final sau pe etape aceste persoane vor dori ca ceea ce au acumulat să fie trecut în „cartea de vizită”. Vor mai da un set de teste şi cu siguranţă acestea vor fi mai puţine.
Cei interesaţi în ocuparea unor posturi publice vor avea de trecut praguri din ce în ce mai ridicate pe măsură ce creşte importanţa postului. Aceste persoane se vor pregăti din ce în ce mai bine şi vor da ulterior testele specifice pentru îndeplinirea condiţiilor cerute. Pe măsură ce importanţa postului creşte, cu atât numărul celor implicaţi în testări scade.
Datorită dezvoltării sistemului informatic multe teste se vor putea da on line şi rezultatele vor fi incluse în ETICHETA PERSONALĂ automat. Se va elimina astfel o cantitate suplimentară de muncă (a corectorilor) şi corupţia.
În concluzie, cantitatea de „muncă” de testare nu este aşa mare cum ar părea la prima vedere şi proiectul asigură fiecărei persoane liberul arbitru. Munca de testare este disipată pe parcursul fiecărui an şi pe ani. Efectuarea testelor la absolvire reprezintă măsurarea activităţii educaţionale a copiilor desfăşurate de stat, comunitate, familie şi şcoală. O nouă lume fiind un proiect perfectibil, pe baza rezultatelor anuale se vor putea aplica corecţiile necesare sistemului.
Ieri la 08:28
Remus Constantin Raclău:
Mai mult decat "măsurarea activităţii educaţionale a copiilor desfăşurate de stat, comunitate, familie şi şcoală", statul, dar mai ales societatea, noi toti cei care i-am sustinut prin taxele noastre pe acesti copii si apoi tineri in scoli, va trebui sa ne asiguram ca persoanele in care s-a investit au si invatat ceva din acest parcurs educational. Da, trebuie evaluat si procesul de invatamant in ansamblu, in sensul eficientei sale cantitativ-calitative a cunostintelor si deprinderilor transmise spre invatare, dar in cazul certificarii personale ne intereseaza in special cat din ceea ce i s-a transmis a reusit elevul/studentul/practicantul sa retina si sa-si insuseasca, (ca latura teoretica) pe deoparte, si mai ales trebuie urmarit feed-back-ul: cat din ceea ce a reusit sa retina si sa-si insuseasca este capabil sa si foloseasca, sa puna in aplicare in folosul sau personal si al comunitatii, cum reuseste el sa intoarca binele pe care societatea si comunitatea i l-a facut sustinand-ul in scoli si asigurandu-i conditiile sociale prielnice, inapoi societatii; care este potentialul lui de aport la dezvoltarea social-culturala, tehnico-stiintifica si economica; care este capacitatea si disponibilitatea sa de a-si pune in practica potentialul acumulat, in folos public (din punct de vedere comportamental, mental si aptitudinal).
Propun termenul de “Licenţă Identitară”
Argumentaţie:
Eticheta reprezinta prezentarea caracteristicilor unui produs la un moment dat – in momentul comercializarii. Dupa cum spuneam, noi nu suntem produse cu caracteristici fixe – suntem fiinte umane in plina evolutie si progres.
Eu as merge pe termenul de “Licenţă identitară”
De ce licenta?
In primul rand pentru ca este un document specific procesului de invatamant, este coroana de lauri a absolventului , care ii certifica acestuia incheierea cu succes a unui ciclu de viata si ii atesta anumite calitati stiintifice, abilitati practice si capacitati tehnologice. Licenta arata defineste deci un anumit POTENTIAL – adica exact ceea ce se vrea a fi demonstrat prin acest document, potential care prin natura fiintei umane este perfectibil si evolutiv.
Ar mai fi si “Brevetul” – dar acesta arata indeplinirea unui cumul de conditii care confera un drept cu aplicare imediata, fara a avea specificul evolutiv.
“Atestatul” certifica prezenta unor calitati fara a preciza aplicabilitatea lor, acelasi lucru fiind valabil si pentru un “Certificat”.
Deci eu as merge pe “Licenţă”. Si nu pe “Licenţă Personală”, termen care arata “proprietatea” licentei, identifica pe proprietarul acesteia si care duce cu gandul la o chestiune privata, protejata de legea referitoare la “Privacy”, ci pe “Licenţa Identitară” – care identifica persoana prin prisma unor caracteristici strict personale, care in acest cay sunt cele legate de acumularile de cunostinte din varii domenii ale activitatii umane in ansamblu precum si cele din anumite domanii specifice.
“Licenţa Personală” arata un parcurs de succes al unei persoane, cu anumite rezultate clar identificabile si utilizabile, supuse evolutiei ulterioare, sau deteriorarii, de aceea, Licenta trebuie sa aiba un caracter mobil, adaugand calitati si caracteristici atestate sau eliminandu-le (prin atestare).
Din aceasta licenta cred ca nu ar trebui sa lipseasca o prognoza (data de specialisti evaluatori) de evolutie a persoanei.
IDENTITÁR, -Ă, identitari, -e adj. Care ține de identitate, care conferă identitate.
SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită categorie socială, la un anumit grup social. 3. Care este produsul unei activități desfășurate în comun. 4. referitor la societate, caracteristic societății
PROFÍL, profiluri, s. n. 1.Caracter predominant al cuiva sau a ceva.
Trimiteți un comentariu