joi, 7 martie 2013

TEORIA ECONOMICA A SIMPLITATII


TEORIA ECONOMICĂ A SIMPLITĂȚII
Editie revizuita 17.03.2013


                        Pe zi ce trece, realitățile vieții ne conștientizeaza pe din ce în ce mai mulți dintre noi că actuala paradigmă socio-economică este  falimentară. De aici, necesitatea unei noi paradigme socio-economice care să o înlocuiască pe cea veche și care să rezolve problemele oamenilor.
            Pentru implementarea unei noi paradigme socio-economice este nevoie si de o nouă teorie economică care să fie pusă în aplicare alături de celelalte teze elaborate în acest scop. Noua teorie economică trebuie să fie radical diferită față de cea aplicată în prezent și să aibă la bază următoarele principii:
            - simplitate;
            - claritate;
            - fermitate;
            - lipsa oricărui compromis;
            - disciplina;
            - predictibilitate;
            - corectitudine.

            Plecând de la catastrofa provocată de actualul regim economico-social și fiscal, ținând cont de eșecurile tuturor celorlalte regimuri socio-economice din istoria relativ recentă și având ca fundament convingerile personale și Principiile și Obiectivele Mișcării Dacia, am conturat o nouă teorie economică pe care o prezint în continuare. Ea se bazează pe principiul: „Tot ceea ce se întâmplă în societate și implică omul se desfășoară după o singură regulă: simplitate. „

SIMPLITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi simplu; lipsă de formalitate, de complicații; p. ext. lipsă de artificialitate, de afectare, de prefăcătorie; simplicitate. ♦ Lipsă de podoabe inutile și căutate, de rafinament artificial (într-o operă de artă). ...   ♦ Însușire a unei persoane de a se purta natural, liber, firesc; naturalețe. –Simplu + suf. -itate.
Dicţionar: DEX '98


1. FISCALITATEA - principala părghie economica

            Fiscalitatea reprezintă principala pârghie economică la nivelul unei țări. Ea devine un instrument de bază prin care se pot crea condițiile unei economii prospere. Are nevoie de o singură condiție: simplitate. Simplitatea este asigurată prin introducerea zeciuelii. Definiția din dicționar a zeciuelii este prezentată în continuare:
            ZECIUIÁLĂ, zeciuieli,  s. f. ( înv.) Dare anuală reprezentând a zecea parte din recolta de cereale, de vite etc.; dijmă. ♦ A zecea parte din produsele obținute (prin muncă), care se predă cuiva (sau pe care o revendică sau o ia cu forța cineva) ca răsplată, salariu, uium etc. [ Pr.: -ciu-ia-] – Zeciui +  suf. -eală. 
Sursa: DEX'98(1998)
            Conform prezentei teorii, introducerea conceptului de zeciuială prevede, pentru orice an bugetar, realizarea de venituri exclusiv pe baza impozitului unic, zeciuiala şi efectuarea de cheltuieli pe destinaţii  şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele regionale și bugetele locale. Pentru aceasta, se desființează toate impozitele, taxele si contribuțiile actuale din România. Astfel dispar TVA, impozitul pe profit, impozitul pe salariu etc. Se introduce un singur impozit: zeciuiala. Prin zeciuială,  se impozitează cu o cotă unică de 10% orice venit realizat pe teritoriul României. Nu există nici o excepție de la această regulă.
            Sumele încasate se constituie venit al statului și se repartizează către:
                        - bugetul de stat;
                        - bugetele regionale;
                        - bugetele locale.
Se desființează toate administrațiile fiscale locale și naționale. Colectarea veniturilor se face prin CEC, singura bancă care are capital integral de stat românesc. CEC-ul deschide filiale în fiecare comună și oraș din țară.
Se constituie Corpul perceptorilor ce are atribuții de colectare a zeciuelii și care împreună cu poliția, procuratura și instanțele judecătorești constata, dovedesc și aplică sancțiunile legale.
Repartizarea veniturilor se face prin bugetul național anual aprobat de parlament. Guvernul și ceilalți ordonatori de credite vor aloca, pe destinații, veniturile realizate. CEC-ul virează, conform legii, în conturile ordonatorilor de credite, sumele încasate. Virarea se face zilnic având la bază algoritmul de repartizare stabilit prin legea bugetului național. După primirea sumelor, fiecare ordonator de credite gestionează independent sumele primite. Algoritmul de repartizare a sumelor, stabilit de parlament, are limite minime și maxime pentru alocările la bugetul de stat, bugetele regionale și bugetele locale, limite de care se ține cont anual. Bugetul fondului național de pensii dispare.

Persoanele fizice plătesc zeciuiala în termen de 48 de ore de la fiecare încasare. Persoanele juridice plătesc zeciuiala săptămânal, în fiecare zi de luni, pentru activitatea desfășurată în săptămâna precedenta.

Se asimilează veniturilor și deținerea de terenuri, construcții și mijloace de transport. Se stabilește prin lege o valoare pentru fiecare metru pătrat de teren sau de construcție și o durată de exploatare. Valorile și duratele se stabilesc și se publică anual de către guvern. Astfel, pentru fiecare metru pătrat de teren sau de construcție se stabilește o valoare anuală. Prin aplicarea zeciuelii la valoarea pe metru pătrat și înmulțirea cu numărul de metri pătrați pe care îl are terenul sau construcția se calculează suma datorată de fiecare persoana fizică sau juridică în parte pentru un an calendaristic. Această procedură se aplică pentru toate deținerile unei persoane, fizice sau juridice. Pentru mijloacele de transport se împarte valoarea la numărul de ani normat de utilizare și rezultatul se înmulțește cu 10%. Rezultatul este zeciuiala anuală asupra deținerii unui mijloc de transport. Modalitatea de plată pentru toate deținerile poate fi aleasă de contribuabil: anual, trimestrial sau lunar și termenul limită de plată este jumătatea fiecărui interval.

Se păstrează taxa vamală ca formă de impozitare pentru  intrarea  de mărfuri în țară și se asimilează zeciuelii. Taxa vamală este unică și se stabilește la nivelul de 10%. Ea se platește în aceleași condiții ca și zeciuiala.

Se menține ca instrument de suprataxare accciza. Accizele pentru mărfurile și proprietațile de  lux, produsele nocive omului și societații și activitațile futile se stabilesc anual de guvern la un nivel care să reprezinte un multiplu de 10%. Regulile de plată sunt aceleași ca la zeciuială. Se percep accize și pentru exportul de materii prime neprelucrate (țiței, lemn, sare, cereale etc.). De asemenea, se accizează și "taxa de raft" și altele similare practicate în hipermarketuri și supermarketuri precum și lipsa prezenței produselor autohtone în oferta acestora într-o proporție de minim doua treimi. 
Veniturile realizate de unitățile de producție sau de prestări de servicii proprietate a statului se impozitează cu 10% și se alocă bugetelor regionale și bugetului de stat conform reglementărilor parlamentare anuale.
Veniturile realizate de unitățile de producție sau de prestări de servicii proprietate a comunitaților locale (orașe, comune) se impozitează cu 10% și se alocă bugetelor locale.
            
Prin această restructurare a domeniului fiscal se creează condițiile propice pentru relansarea economiei. Prin simplitate și predictibilitate coroborate cu lărgirea bazei de impozitare și micșorarea impozitelor plătite, se relansează industria, agricultura, transporturile, comerțul și celelalte domenii ale economiei. Simplificarea și reducerea fiscalitații, concomitent cu lărgirea bazei de impozitare, reprezintă motorul economiei de tip nou.

2. APLICAREA LEGII - instrument de luptă a statului cu evaziunea

Legi simple, clare si dure constituie un instrument de luptă eficient contra evaziunii fiscale.
            Neplata parțială sau totală, în termen, a obligațiilor fiscale se sancționează. Sancțiunea constă în confiscarea integrală a venitului pentru care nu s-a respectat plata. Recidiva se sancționează prin confiscarea integrală a venitului pentru care nu s-a respectat plata și cu muncă în folosul societații la nivelul prejudiciului. Recidiva la recidivă se sancționează prin confiscarea integrală a averii. Nu există penalități și dobânzi de nici un fel. Constatarea contravențiilor se face de corpul perceptorilor. Mituirea sau acceptarea de a fi mituiți a perceptorilor se sancționează prin confiscarea integrală a averii și muncă în folosul societații la nivelul prejudiciului creat.

Corupția se sancționează prin confiscarea integrală a averii și muncă în folosul societații la nivelul prejudiciului creat.
Cerșetoria se sancționează prin confiscarea integrală a averii și muncă în folosul societații la nivelul prejudiciului creat.
Cei care nu prestează munca în folosul societații la care au fost obligati sunt sancționați prin confiscarea integrală a averii și obligarea la muncă în folosul societații la nivelul prejudiciului creat. Munca obligatorie în folosul societății se realizează în centre de detenție. Pentru confiscarea averilor se pronunță o instanță judecătorească.

3. ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - un popor sănătos are viitor asigurat
            Fiecare cetățean român este asigurat în sănătate prin efectul legii. Fiecare cetățean român are dreptul nediscriminatoriu de a beneficia de acces la orice fel de tratament îi este necesar. Accesul are caracter integral gratuit. Nu există nici o excepție sau abatere de la regulă.


  4. ALOCAREA PERSONALĂ - un popor fără grija zilei de mâine

            Fiecare cetățean român, de la naștere până la moarte, are garantată de stat primirea unei alocări fixe, la nivelul unui salariu minim pe economie. Salariul minim pe economie reprezintă salariul minim necesar pentru un trai decent și se aprobă anual de parlament.
            Alocarea personală se virează în "contul personal" deschis la CEC la care fiecare persoană are acces pe baza unui "card personal".
            Copiii, de la naștere și până la 18 ani sau terminarea studiilor primesc alocarea necondiționat.
            Adulții, dupa 18 ani sau terminarea studiilor și până la pensionare, primesc alocarea, total sau parțial, numai în schimbul prestării unei munci în folosul societații, echivalentă cu suma primită, sumă calculată ca diferență negativă între veniturile salariale sau dividende primite și alocarea lunară. Se asimilează salariilor veniturile obținute din agricultura și toate celelalte sectoare și activitați nefiscalizate în prezent. Nu există exceptii,
            Unul dintre părinți poate opta pentru a intra în concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani. În această perioadă, părintele nu are obligația de a presta muncă în folosul societații ca urmare a nerealizării de venituri de natură salarială. Dacă se realizează venituri în această perioadă, acestea se vor impozita. 
            Pensionarii, dupa 50 de ani, atât bărbații cât și femeile, primesc alocarea indiferent de perioada lucrată. Pensionarii pot cumula alocarea personală cu salariul și alte venituri. Salariul și celelalte venituri obținute se impozitează. Este posibilă participarea facultativă la sisteme de pensii private.
            Dispar conceptele de șomaj, pensie, Casă de Pensii, bugete nationale de pensii de stat etc.
            Se alocă fiecărui cetățean dreptul de a beneficia de o suprafață locuibilă de 50 metri pătrați și de un teren în suprafață de 500 metri pătrați pentru care nu se aplică impozite.
Alocările personale și urmarirea prestării muncii compensatorii in folosul societații sunt de competența ordonatorilor locali de credite (primari din municipii, sectoare, orașe și comune).
            Munca în folosul societații este una productivă, nu fictivă. Fiecare primar înființează activități productive și le organizează în așa fel încât munca în folosul societații să fie cuantificabilă. 


5. CERCETARE DEZVOLTARE - viitorul este în mâinile noastre astăzi

            Fiecare ordonator de credite, local, regional și național are obligația de a aloca minim 5% din venituri domeniului cercetării și dezvoltării. Ei au obligația de a crea centre de cercetare științifică și de aplicare a descoperirilor în economie în fiecare zonă (oraș, grup de localități și alte variante de asociere). Descoperirile științifice se cesionează gratuit și neexclusiv intreprinzătorilor ce investesc în țară. Aceștia le pot utiliza atât timp cât firmele lor funcționează și produc venituri. În cazul încetării activității și/sau a utilizării unui brevet de invenție, acesta se returnează titularului. Se  crează astfel locuri de muncă, se păstrează "materia cenușie" în țară și se crează premiza unei dezvoltări durabile a țării.


6. INVĂTĂMÂNT  - copiii sunt viitorul

            Se instituie învățământul obligatoriu de 12 clase (până la 18 ani) care are caracter integral gratuit. Învățământul obligatoriu livrează societații exclusiv persoane calificate într-o meserie.
Învățământul superior este gratuit și facultativ și livrează exclusiv specialiști într-un anumit domeniu.
Se desființează învățământul cu plata. Cel actual se asimileaza celui de stat și dacă este performant primește autorizație de funcționare și alocări de sume la nivelul performanțelor iar dacă nu, se desființează.
Programele școlare se centrează pe educarea de meseriași sau specialiști, după caz.


7. ELIMINAREA DE TAXE PENTRU CERINȚE ALE STATULUI

Unele taxe sunt generate de cerința statului (eliberarea documentelor de identitate, documentelor de proprietate etc.). Cheltuielile aferente acestor activități se suportă integral de către stat.


8. MUNCĂ MAI PUȚINĂ ȘI PENTRU TOȚI
 
Se introduce săptămâna de lucru de 4 zile a căte 8 ore.
Se acceptă ore suplimentare fără limită. Singura condiție este plata orelor suplimentare la dublul celor normale.
Se introduce grila de salarizare pentru bugetari la nivelul de 1:6


9. REEDUCARE PRIN MUNCĂ

Se schimbă sistemul de detenție. Fiecare deținut prestează munca pentru care este pregătit în centre de detenție-producție. Salariul cuvenit pentru munca prestată este diminuat cu alocarea personală de la stat. Diferența pozitivă rămâne în contul fiecărui deținut și se beneficiază de ea la eliberare. Diferența negativă se compensează prin muncă în folosul societații după eliberare. În centrele de detenție-producție se va împleti munca cu activitățile specifice de reeducare.


10. INTRODUCEREA TRANSPORTULUI DE PERSOANE ȘI MĂRFURI PRIN TUBURI VIDATE

Se introduce transportul de persoane și mărfuri prin tuburi vidate. Se continuă și se dezvoltă cu prioritate o mai veche tehnologie romănească. Se crează o retea nouă de transport prin tuburi, mai eficientă și nepoluantă. Se renunță la actualele mijloace de transport.



11. INTERNET GRATUIT PENTRU TOȚI ȘI COMERȚ ELECTRONIC GENERALIZAT

            Se introduce gratuitatea internetului pentru fiecare familie și firma la un nivel de baza, suficient pentru activitățile curente normale și informare. Gratuitatea este suportată de stat.
            Statul susține dezvoltarea comerțului electronic prin facilități acordate sistemului.  


12.  ECOSONUL - Un nou sistem monetar bazat pe o circulație monetară virtuală

Se retrage de pe piată leul românesc (RON).
Se introduce o nouă monedă care este virtuală și se numește ecoson. Nu mai există în circulație monede și bancnote. Leul actual se preschimbă în echivalent ecoson într-un termen de 5 ani.
Toate tranzacțiile se efectuează virtual sau sub formă de troc.
Schimburile valutare se fac ecoson-valută și valută-ecoson (electronic-bani reali).


13. DOCUMENTUL UNIC

Alocarea personală se virează în contul unic al fiecarei persoane. Toate veniturile și încasările unei persoane se fac în documentul unic. Toate plățile unei persoane se fac prin intermediul documentului unic. 
Accesul la disponibilitățile din cont se face cu Documentul unic. Acesta este un card cu display. El are funcția de card bancar actual, carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate etc. Se poate conecta la telefonul mobil, PC, Laptop și alte device-uri. Documentul unic este obligatoriu și pentru fiecare firmă. Pot exista mai multe Documente unice pentru fiecare firmă, care pot avea niveluri diferite de acces.
În fiecare agenție CEC se pot face tranzacții de către persoane fizice și persoane juridice între ele cu ajutorul personalului CEC sau la automate speciale. Vor exista dispozitive automate de transfer (plăti) de bani electronici la CEC, instituții publice, comercianți și prestatori de servicii și în spațiile publice. Plățile se pot face la aceste dispozitive sau wireless dacă se folosesc telefoanele mobile. Documentele unice se atașează la acestea pentru tranzactii.
Se asigură securitatea și confidențialitatea tranzacțiilor. Plata impozitului se face automat.
Pe display apar informațiile principale. Datele personale sunt strict securizate.
Securitatea accesului se face prin cititorul de amprentă atașat documentului unic.



CONCLUZII:

            Prin implementarea acestei teorii alături de celelalte elemente ale noii paradigme socio-economice:
- Dispare un stufos și energofag aparat de stat;
- Dispar întregi echipe și activități în fiecare firmă și astfel scad cheltuielile materiale și umane din acestea;
- Crește productivitatea muncii;
- Crește la maxim predictibilitatea mediului fiscal pentru investitori;
- Se simplifică radical viața persoanelor și a firmelor;
- Dispare birocrația în toate domeniile de activitate;
- Cresc investițiile interne și externe în economie;
- Scade foarte mult economia "gri" și "subterană";
- Se muncește mai puțin, dar eficient;
- Câștigurile salariale cresc;
- Dispare șomajul; 
- PIB-ul este suficient pentru asigurarea unui minim decent de venituri pentru toți cetațenii și în același timp asigură progresul țării;
- Crește bunăstarea populației;
- Poporul devine unul sănătos și fericit.




Bîliș Ion-Iustin

4 comentarii:

Anonim spunea...

Abia acum am găsit blogul dvs. şi am fost încântat de ceea ce am găsit aici. Spre deosebire de mine, dvs. sunteţi un om foarte ancorat în concretul imediat, eu fiind mai mult predispus la analiză şi la cântărirea acelor elemente care de obicei sunt ignorate în astfel de analize.
Legat de această postare, cu care sunt în mare parte de acord, aş avea totuşi câteva nelămuriri/puncte în suspensie/elemente necunoscute sau asupra cărora aş vrea să zăbovesc:
1) Zeciuiala este un principiu de impozitare perfect OK, dar cred că este o eroare să absolutizăm aşa ceva. De ce spun asta? În primul rând, după cum ştim - atât din teorie, cât şi din experienţa practică - nu toate activităţile economice au aceeaşi rentabilitate. Practic la acelaşi nivel de capital investit (fie că e vorba de bani, factori de producţie, muncă, energie, etc.) se obţin niveluri diferite de profit pentru activităţi economice din domenii diferite. A impune acelaşi nivel tuturor (vorbim acum de agenţii economici) va avea ca efect "deşertizarea" unei bune părţi a economiei, prin fuga antreprenorilor de domeniile mai puţin rentabile. Să luăm ca exemplu, agricultura. Niciodată nivelul rentabilităţii în agricultură nu va putea atinge nivelul rentabilităţii din industrie, deoarece, fluxul economic în agricultură nu poate fi organizat, ca în industrie, pe principiul "fabricii" (a liniei de producţie). În agricultură, procesul economic nu poate fi organizat în linie, deoarece semănatul, stropitul contra dăunătorilor, culesul, etc. se desfăşoară peste tot în aceleaşi perioadă, ceea ce conduce la neutilizarea factorilor de producţie o bună perioadă de timp (de exemplu plugurile lucrează doar primăvara şi toamna, în restul timpului stau neutilizate), lucru care nu se întâmplă pe o linie de producţie, unde fiecare factor de producţie este utilizat în mod continuu (de ex. un robot care efectuează o sudură - sudează încontinuu atâta vreme cât banda se deplasează). Alături de capriciile naturii care influenţează agricultura, acest lucru reprezintă principalul motiv pentru care rentabilitatea agriculturii NU ARE CUM SĂ AIBĂ un nivel comparabil cu cel din industrie. A impozita la fel, şi pe producătorul de procesoare electronice şi pe fermierul din agricultură va avea două efecte pe termen lung:
- iniţial, toată forţa economică a naţiunii va părăsi domeniul "nerentabil" al agriculturii îndreptându-se către activităţile industriale sau cele de servicii
- apoi va apărea o penurie de alimente, care inevitabil va conduce la scumpirea acestora, realizându-se în final echilibrul mult aşteptat (la ora actuală dezvoltarea industrială este rezultatul exploatării agriculturii. Fără alimente obţinute ieftin, nu s-ar putea sigura nevoile producătorilor din industrie. Asistăm practic la exploatarea "satului" de către "oraş", iar acest lucru trebuie să înceteze).
Nelămurirea mea aici se referă la faptul că nu sunt sigur că putem rezista acestei tranziţii. Mai precis perioadei de penurie alimentară care va avea loc până la obţinerea echilibrului nivelului de rentabilitate în industrie/servicii şi agricultură.

Anonim spunea...

CONTINUARE:
2) Învăţământul în forma propusă de dvs. - integral de stat - nu va avea alt scop decât îndoctrinarea populaţiei conform ideologiei dominante a statului, refuzând accesul la alte forme de cunoaştere. Trebuie să fiţi de acord cu mine, că educaţia este poate cel mai puternic instrument de manipulare a populaţiei. A elimina accesul la alte forme de educaţie este calea cea mai sigură către tiranie. În opinia mea, învăţământul este unul din domeniile în care Statul nu are ce căuta. Mult mai corectă ar fi acordarea de vouchere educaţionale fiecărui cetăţean "educabil" (copii, tineri, adulţi analfabeţi, etc.) lăsându-le liberatea de a-şi alege forma de educaţie pe care o doresc. instituţiile de educaţie ar trebui să fie complet particulare şi concurente între ele. Concurenţa pe o piaţă educaţională complet liberă va asigura supravieţuirea doar a acelora care oferă cea mai bună ofertă educaţională. Am dat mai multe detalii într-un articol pe care l-am scris cu mult timp în urmă: http://silviupricope.wordpress.com/2012/09/24/se-poate-vorbi-de-eficienta-in-educatie/
3) Prezenţa acelui card de care vorbiţi în finalul articolului, nu poate decât să-mi ridice alte semne de întrebare, stârnindu-mi totodată îngrijorarea profundă. Calea descrisă de dvs. este calea cea mai sigură pentru ca la un moment dat să apară tirania, deoarece este metoda cea mai sigură de control a unei populaţii aflată în incapacitatea de a se revolta împotriva unor eventuale nedreptăţi. Este exact ceea ce doresc de ani buni sforarii NWO (Noua Ordine Mondială) - controlul absolut al turmei.
Aceste puncte esenţiale ale vieţii oamenilor pe care le doriţi controlate de Stat s-ar putea să asigure o mai mare stabilitate socială, conducând chiar la prosperitatatea generală dacă sunt mânuite de o conducere înţeleaptă, dar ele pot fi în acelaşi timp instrumente teribile în mâna unei conduceri idioate.
De asemenea, nu am găsit în articolul dvs. nici o metodă de contracarare a eventualei acaparări a statului de către o clică oligarhică. Care ar fi metodele să împiedicăm nişte nebuni să ne conducă spre prăpastie, dacă noi le punem în mână toate aceste instrumente de control absolut a vieţii noastre.

Bîliș Ion-Iustin spunea...

Dle Silviu Pricope, vă mulțumesc pentru aprecieri și pentru comentariile făcute asupra acesui material! Încă de la început admit că este vorba despre un material în fază intermediară, completabil și corectabil. El pornește de la idei acumulate în 15-20 ani de activitate și completate și corectate în urma aprofundării materialelor Mișcării Dacia.
O să încerc să-mi susțin cu argumente aspectele care v-au ridicat semne de întrebare.
Referitor la zeciuială, am realizat mai multe simulări (nu neapărat de specialitate și foarte analitice). Între firmele mari și cele mici nu există diferențe semnificative. Diferențele despre care vorbiți sunt aplanate de către multitudinea de taxe, contribuții și alte cheltuieli sociale, funcționale și din zona gri-neagră care se aplică pe lânga taxele de bază (TVA, impozit pe profit și impozit pe salarii). Așa că, ceea ce pare la prima vedere ca o diferență uriașă, la final devine imperceptibilă. Referitor la agricultură, fac precizarea că aplicarea zeciuelii se face împreună cu implementarea altor elemente socio-economice ale reformei. Din start vor fi bani mai mulți în agricultură prin plata alocarii personale. Jumătate din populația țării locuiește în mediul rural și este beneficiara, în mare parte, a unor venituri mult reduse. Cu banii intrați în acestă zonă se vor putea face investiții în modernizarea, mecanizarea și automatizarea agriculturii. Astfel va crește productivitatea și în acest domeniu. Corelat cu măsurile din sfera comercială, agricultorii vor putea să-și vândă produsele în rețelele comerciale. Dar nu numai atât. Ei vor putea să obțină un preț mai bun și zeciuiala va putea fi suportată ușor. Practic ea va fi suportată din ceea ce este astăzi profitul comercianților. Are loc o redistribuire a veniturilor/profitului între producători și comercianți. Ultima pârghie de reglare este prețul. Vor avea loc ajustări de prețuri, uneori chiar semnificative, în sus și în jos. Penuria invocată de dvs. poate fi evitată prin aplicarea mai multor măsuri: statul dă mai întâi (alocarea personală) și mai apoi cere, pe lângă uniformizarea impozitării vor mai avea loc și alte uniformizări (repartizarea veniturilor statului către comunitățile locale în mod echitabil și nediscreționar, accesul la informații etc.) și restructurarea cheltuielilor personale și ale firmei (dispariția șpăgilor, indirect lărgirea bazei de impozitare și dispariția unor cheltuieli inutile). Desigur că o implementare necesită o armată de specialiști care să pregătească și apoi să urmărească aplicarea unei astfel de măsuri radicale. Și totul în contextul schimbării sistemului în întregul lui.

Probabil va durea. Durerea trebuie să fie scurtă și să fie urmată de reușită.

Bîliș Ion-Iustin spunea...

CONTINUARE:
2. Nu sunt un specialist în domeniul învățământului dar ceea ce am văzut că s-a întâmplat în ultimii 23 de ani în acest domeniu m-a dezamăgit și întristat enorm. E clar pentru oricine că învățământul în țara noastră este un eșec total.
Eu nu am propus eliminarea totală a învățământului particular, ci rămânerea lui în anumite condiții. Ideea dvs. cu voucherele este o alternativă interesantă și realizabilă. Eu cred că este vorba despre diferențe de interpretare între ceea ce susțin și ceea ce susțineți. Fondul este același. Cert este că susțin învățământul gratuit 100% (și oficial și neoficial).
3. Documentul unic nu trebuie să ne sperie.
Am mai spus că aceasta teorie trebuie să facă parte dintr-un întreg, o nouă paradigmă social-economică. Mișcarea Dacia propune o astefel de paradigmă. Conform ei, conducerea țării este asigurată de competenți pe baza principiului meritrocrației. Conducerea este aleasă pe alte criterii și prin alte metode decât se face acum. Oricine poate fi revocat imediat de către cei ce l-au ales, la orice nivel. Tirania nu mai are acces în acest tip de societate.
Securitatea informațiilor de pe documentul unic trebuie gândită de așa manieră, încât controlul final, garantat și nedeformabil să fie la titular. La baza de date nu trebuie să aibă nimeni acces decăt parțial și vizibil pentru titular.
Prezentul material nu este complet din punct de vedere al unei noi paradigme socio-economice. Este doar o fărâmă. El atinge unele puncte care nu au fost sau au fost puțin tratate în celelalte materiale ale Mișcării Dacia. Punctele netratate aici sunt sau vor fi tratate de alte materiale.