BUNĂSTAREA
COMUNITĂŢII
CONTRIBUŢII ŞI ALOCĂRI
Există în societatea umană idei,
unele chiar de mii de ani, care propun disocierea muncii de bani. Astăzi, se
poate vedea şi înţelege, chiar şi de către neiniţiaţi, că asocierea muncă-bani nu
este oportună/fezabilă. Sunt mari disfuncţionalităţi în toate tipurile de societate
cunoscute (sclavagistă, feudalistă, capitalistă şi comunistă, de fapt variații
ale unui singur tip de societate, cea
sclavagistă), şi acestea se repercutează negativ asupra celei mai mari
părţi ale populaţiei.
Principiile
prezentate în acest material sunt în armonie cu Principiile şi Obiectivele
Mişcării Dacia, în special cu următoarele dintre ele:
(b) Implementarea conceptului
: MUNCĂ MAI PUŢINĂ ŞI PENTRU TOŢI.
(d) Implementarea
conceptului : ŞANSE EGALE PENTRU EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE sub garanţia exclusivă a
Statului.
(e)
Implementarea conceptului de ETICĂ SOCIO-ECONOMICĂ, prin stabilirea unei
GRILE DE SALARIZARE şi a unui SALARIU MINIM care sa asigure un trai decent.
(f)
Impostarea unor LARGI AUTONOMII LOCALE, pentru realizarea unui STAT
PUTERNIC.
(k) RECUPERAREA
TUTUROR RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE ÎNSTRĂINATE.
(l) CONFLUENŢA
TUTUROR BĂNCILOR într-o unică BANCĂ NAŢIONALĂ.
(m) Realizarea
DOCUMENTULUI UNIC PERSONAL, în care să fie specificată şi ETNIA de apartenenţă.
(n) Implementarea
unui nou concept de HABITAT (independenţă energetică, materiale ecologice,
redimensionarea treptată a marilor aglomerări urbane, reducerea transportului
pe cauciuc, stimularea transportului în comun, reducerea dependenţei de
combustibilii fosili, stimularea comerţului electronic, internetizare generală
pe bandă largă, etc.)
(p) Descurajarea
puternică a BUNURILOR şi SERVICIILOR FUTILE şi încurajarea DEZVOLTĂRII
SUSTENABILE şi a producerii de bunuri cu durată îndelungată de folosinţă.
(s) Reformarea
CODURILOR JURIDICE şi a SISTEMULUI JUDICIAR pe baza „legilor pâmăntului”,
pentru eliminarea ambiguităţilor şi timpilor lungi de judecată, ce sunt
caracteristice actualului sistem.
(t) O nouă
POLITICĂ A FAMILIEI, care să asigure o dezvoltare sănătoasă a Naţiunii şi care
să responsabilizeze (inclusiv penal) PĂRINŢII... prea mulţi copii abandonaţi,
subnutriţi, neşcolarizaţi, afectaţi de boli cândva eradicate, pradă a
„vânzătorilor de carne”, etc. Ei sunt VIITORUL NAŢIEI şi merită ATENŢIE MAXIMĂ
!!!
(w)
Anularea tuturor taxelor, impozitelor, contribuţiilor etc. şi introducerea
zeciuelii, un singur impozit în mărime de 10% aplicat fără nici o excepţie la
absolut orice încasare efectuată pe teritoriul ţării.
Conform site-ului wikipedia
(
http://ro.wikipedia.org/wiki/Venit_de_bază_necondiţionat), „Venitul de bază
necondi
ționat
este un model
social-politic de transfer financiar, conform căruia fiecare cetă
țean, indiferent de situa
ția sa economică,
prime
ște o sumă de bani stabilită prin lege. Această sumă este
aceea
și pentru toată lumea
și nu presupune un
contraserviciu. Este pusă în discu
ție ca model de venit capabil să
asigure existen
ța chiar
și în absen
ța unei alte surse de venit sau
ajutor social.
Ideea de a
distribui tuturor cetățenilor o parte din veniturile
bugetare, fără a face dovada necesității ajutorului social, este un
fenomen global, față de care există variații de la o țară la alta. De pildă, în
Statele Unite propunerea e discutată sub numele de Basic Income Guarantee (BIG), în Namibia un proiect-pilot a a
ales termenul de Basic Income
Grant (BIG), în timp ce în
Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă e utilizat
termenul de Social Credit.
Între modelele discutate în Germania ca Bedingungsloses
Grundeinkommen (BGE) se
numără de exemplu modelul Althaus Solidarische
Bürgergeld, modelul Ulmer sau modelul inițiativei
fondate de Götz Werner cu denumirea Unternimm
die Zukunft. În Elveția se dezvoltă prin Initiative Grundeinkommen un model de punere în aplicare a
venitului de bază.
O abordare
asemănătoare o găsim la Milton Friedman prin impozitul pe venit negativ, de
care însă beneficiază doar persoanele cu venituri mici sau lipsite de venit. Nu
trebuie confundat în niciun caz venitul de bază necondiționat cu modelul „Dividendului pentru cetățeni”, a cărei plată către populație este condiționată.”
La nivel mondial au
existat şi mai există şi alte diverse aplicaţii ale unor concepte asemănătoare
celui prezentat aici. În prezent, în Italia, Mişcarea Cinci Stele militează
pentru introducerea unui salariu cetăţenesc. La nivelul Uniunii Europene există,
în curs, un demers al cetăţenilor acesteia pentru acordarea unui venit de bază necondiţionat
(UBI).
Keynes utilizează
termenul de ”emploi”, adică ”ocupare” în muncă. Ori acesta este un termen
extrem de real. Oamenii sunt ținuți ”ocupați” prin muncă pentru a supraviețui.
Prin muncă sunt ținuți ocupați și pentru a nu avea timp de gândire. Dacă
oamenii au timp să gândească, atunci ei își pot da seama că sunt ”sclavii”
sistemului și pot reacționa. Termenul este folosit și astăzi și spune totul.
În actualul sistem
socio-economic desfășurarea de activități productive are ca scop obținerea de
resurse care să asigure traiul. La aceste activități au aport investitorii și
muncitorii. Cei din urmă sunt dezavantajați de sistem. Pentru a obține
resursele necesare supraviețuirii, aceștia alocă multă enenergie și majoritatea
timpului lor. În schimb primesc puțin, atât cât să le asigure supraviețuirea. Salariații
primesc bani cu ajutorul cărora își procură cele necesare traiului. Această
condiționare, bani pentru muncă, adică niște etaloane care se schimbă cu cele
necesare traiului, ține omul dependent de sistem. Omul nu mai are timp aproape
deloc pentru a se ocupa de el, de familie, de ceea ce îi place sau are
înclinații să facă. Motivația muncii este obținerea de bani care să fie apoi
preschimbați în cele necesare traiului. În tratarea bunăstării comunității ca
sumă a contribuțiilor și alocărilor motivația muncii se schimbă radical. Ea
devine o motivație legată de aspirațiile personale, de competență și
aptitudini, de hobiuri și mai este legată de partea materială numai facultativ
pentru cei care doresc să atingă un scop personal diferit de supraviețuirea
fizică.
La abordările de
până acum pe această temă se observă o ”hibă”. Se încearcă, mai mult sau mai
puțin, o modificare în interiorul sistemului. De aceea apar și inadvertențe sau
aspecte neclare care lasă loc la multe semne de întrebare. Soluția este una
singură: SCHIMBAREA SISTEMULUI. Prin schimbarea sistemului cu un altul se poate
construi cu succes O VIAȚĂ NOUĂ. Odată cu noul sistem, total diferit față de
cel actual, toate problemele observate acum vor dispărea. Noua paradigmă
socio-economică va trata radical diferit toate aspectele vieții
socio-economice. Orice latură a vieții va avea parte de un ”tratament”
revoluționar, parte integrantă a proiectului general. Când se pășește pe drumul
proiectării unor soluții revoluționare trebuie mers până la capăt. Nu trebuie
mers pe principiul ”peticirii” ci pe cel al înlocuirii.
Pentru o înţelegere exactă a conceptelor prezentate, am
folosit următoarele înţelesuri ale termenilor utilizaţi:
-
bunăstarea
comunităţii = bogăţia comunităţii;
-
contribuţie = parte
cu care cineva participă la o acțiune comună;
-
alocare = atribuire;
- alocarea personală = atribuirea unei cote din bunăstarea generală a ţării fiecărui cetăţean, fără nici o condiţionalitate, pe durata
vieţii;
- zeciuială = impozit unic în mărime de 10% aplicat
fără nici o excepţie
la absolut orice încasare efectuată pe teritoriul ţării.
Sunt termeni care
dispar odată cu implementarea acestui concept și anume: muncă, salariu, sindicat, şomaj, inflaţie, impozit, contribuţie, monedă,
bancnotă, credit, dobândă, profit etc.
Ce spun
dicţionarele?
BUNĂSTÁRE s.
f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen. -dat.: bunăstării] — Bună + stare (după germ. Wohlstand). Sursa: DEX ‘09(2009)
COMUNITÁTE, (2) comunități, s. f. 1. Faptul
de a fi comun mai multor lucruri sau ființe; posesiune în comun. 2. Grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață
comune; totalitatea locuitorilor unei localități, ai unei țări etc. — Comun + suf. -itate (după fr.communauté). Cf. lat. communitas,-atis, it. comunitá.Sursa: DEX '09 (2009)
CONTRIBÚȚIE, contribuții, s. f. 1. Parte
cu care cineva participă la o acțiune sau la o cheltuială comună; aport. ◊ Expr. A
pune la contribuție =
a folosi, a solicita capacitatea cuiva sau a ceva la o acțiune. 2. Impozit; bir. [Var.: (înv.) contribuțiúne s. f.] — Din fr.contribution, lat. contributio, -onis. Sursa: DEX '09 (2009)
ALOCÁ (-c, -át), vb. – A atribui, a acorda. Format pe baza fr. allouer și lat. locare. – Der. alocație, s. f. Sursa: Dicționarul etimologic
român
ZECIUIÁLĂ, zeciuieli, s.
f. ( înv.) Dare anuală reprezentând a zecea parte din recolta de
cereale, de vite etc.; dijmă. ♦ A zecea parte din produsele obținute (prin
muncă), care se predă cuiva (sau pe care o revendică sau o ia cu forța cineva)
ca răsplată, salariu, uium etc. [ Pr.: -ciu-ia-]
– Zeciui + suf. -eală. Sursa: DEX'98(1998)
FUTÍL, -Ă, futili,
-e, adj. (Livr.) Lipsit de valoare, de importanță,
de interes; inutil, lipsit de seriozitate, neserios, frivol. – Din fr., it. futile, lat.futilis. Sursa: Dicționarul explicativ
al limbii române, ediția
a II-a
ÓBȘTE, obști, s. f. 1. (Înv. și pop.)
Colectivitate, comunitate, populație, popor; p. ext. masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime.
◊ De obște= a) loc. adj. care privește
sau interesează pe toți, care aparține
tuturor; comun, general, public; b) loc. adv. împreună, fără excepție,
deopotrivă; c)loc.
adv. în mod obișnuit,
de obicei; d) loc. adv. pretutindeni, peste tot. 2. (Înv.) Spec. Comunitate a călugărilor de la o
mănăstire; p. ext. chinovie.3. (Înv.) Obștească
adunare; p. ext. adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică
orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și
orânduirile anterioare și care se
caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea
proprietății
private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire.
[Var.: óbștie s. f.] – Din sl. obĩštije.
Sursa: Dicționarul
explicativ al limbii române, ediția a II-a
HABITÁT s.n. (Biol.)
Teritoriu locuit de un individ, de o specie ori de un grup de indivizi sau
specii, în cadrul căruia populația respectivă
găsește o
complexitate uniformă de condiții de
viață, adaptându-se
acestora; biotop. [Pl. -te,
-turi. / < fr. habitat].
Sursa: Dicționar
de neologisme
GADGÉT s.n. Termen
generic desemnând aparate mici, mecanisme, cu largi întrebuințări
în gospodărie și
în viața
de toate zilele. ♦ (P. ext.) Orice mărunțiș
ingenios de folos practic. ♦ Obiect în măsură să satisfacă un capriciu uman
oarecare. [Pron. -ged. /
< engl., fr. gadget]. Sursa: Dicționar
de neologisme
CAP.1
BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII
Bunăstarea
(bogăția) comunităţii este asigurată prin contribuţii personale şi contribuții
impuse. Bunăstarea comunității se distribuie către cetăţeni prin alocări
personale şi alocări indirecte. Bunăstarea se bazează pe o creștere economică
susțenabilă și va avea o componentă importantă, calitatea vieții. Pe durata
tranziției, în mod paradoxal, în paralel, bunăstarea comunității se bazează și
pe ”descreșterea fericită”.
Schematic, bunăstarea comunităţii este prezentată în
tabelul 1.
TABELUL 1
BUNĂSTAREA COMUNITĂŢII
|
CONTRIBUŢII
PERSONALE
|
ALOCĂRI
PERSONALE
|
1. CONTRIBUŢII FAMILIALE ȘI OBŞTEŞTI
|
1. ALOCĂRI NECONDIŢIONATE
|
1.1 Creştere copii
|
1.1 Alocarea personală din bunăstarea ţării, universală
şi necondiţionată.
|
1.2 Activităţi casnice
|
1.2 Alocări pentru îndeplinirea unor cerinţe ale
statului sau comunităţii (eliberarea documentului unic, realizarea de
documente cadastrale etc.)
|
1.3 Activităţi artistice
|
1.4 Activităţi culturale
|
1.5 Activităţi spirituale
|
1.6 Îngrijire bolnavi
|
1.7 Îngrijire bătrâni
|
1.8 Frecventarea de cursuri
|
1.9 Activități de cercetare
|
2.0 Activităţi de voluntariat
|
2. CONTRIBUŢII FACULTATIVE
|
2. ALOCĂRI CONDIŢIONATE
|
2.1 Contribuţii la bunăstarea unei firme private
|
2.1 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme
private
|
2.2 Contribuţii la bunăstarea unei firme a comunităţii
locale
|
2.2 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme a
comunităţii locale
|
2.3 Contribuţii la bunăstarea unei firme a comunităţii regionale
|
2.3 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme
regionale
|
2.4 Contribuţii la bunăstarea unei firme naţionale
|
2.4 Alocări condiţionate din bunăstarea unei firme
naţionale
|
2.5 Activităţi administrative, la orice nivel
|
2.5 Alocări condiţionate din bunăstarea naţională
pentru activităţi administrative la orice nivel
|
CONTRIBUȚII IMPUSE
|
3. ALOCĂRI INDIRECTE PERSONALE
|
3.
ZECIUIALA
|
3.1 Alocare indirectă pentru sănătate
|
3.2 Alocare indirectă pentru educaţie
|
4.
PLATĂ PENTRU
FUTIL
|
3.3 Alocare indirectă pentru siguranţă națională
|
3.4 Alocare
indirectă pentru siguranță locală
|
5. CONTRIBUŢIILE PERSOANELOR ÎN REGIM DE
REEDUCARE
|
3.5 Alocare
indirectă pentru justiţie
|
6. CONTRIBUŢII EXTERNE
|
4. ALOCĂRI INDIRECTE COMUNITARE
|
6.1 Contribuţii ale altor state
|
4.1 Alocare indirectă pentru comunitatea locală
|
6.2 Contribuţii ale cetăţenilor altor state
|
4.2 Alocare indirectă pentru comunitatea regională
|
6.3 Contribuţii externe pentru import-export
|
4.3 Alocare indirectă pentru comunitatea naţională
|
6.4 Alte contribuții externe
|
CAP. 1.1 CONTRIBUŢII
Un popor ce
viețuiește pe un anumit areal crează prin activitatea individuală și comună a
membrilor săi bunăstare. Activitățile se numesc contribuții și sunt prezentate
în continuare.
CONTRIBUŢII
PERSONALE
1.
CONTRIBUŢII FAMILIALE ȘI OBŞTEŞTI
Nemaiavând grija
muncii pentru a-şi asigura supravieţuirea, cetăţeanul va putea să-şi îndrepte
atenţia şi eforturile către categoriile defavorizate: copii, bolnavi, bătrâni
etc. De asemenea, el va putea să facă ceea ce îi place și își dorește să facă:
să picteze, să scrie o carte, să facă lucrări de cercetare, să sculpteze, să
activeze în trupe de teatru sau balet, să compună și/sau cânte etc. Și toate
astea nu neapărat cu întoarcerea unor avantaje materiale.
Prin introducerea
noilor principii ale contribuțiilor și alocărilor, copii au posibilitatea să
aleagă forma de învățământ și specializarea care le place și pentru care au
abilități și afinități. Se anulează motivația actuală predominantă, „o meserie
bănoasă”.
Adulții
și copii vor putea să-și îndrepte energiile libere și creative către activități
benefice familiei și obștii.
2.
CONTRIBUŢII FACULTATIVE
Persoanele care își
doresc mai multe resurse materiale au ocazia de a presta diverse activități,
agreabile din propriul punct de vedere, prin ”asocierea” și participarea la
crearea de bunăstare într-o entitate.
Contribuţiile pot fi la bunăstarea unei firme private, la bunăstarea unei
firme a comunităţii locale, la bunăstarea unei firme a comunităţii regionale, la
bunăstarea unei firme naţionale și în activităţi administrative statale, la
orice nivel.
CONTRIBUŢII
IMPUSE
Dispărând
veniturile, dispar și impozitele pe acestea. Persoanele fizice și juridice,
cunoscute astfel în actualul sistem socio-economic, sunt degrevate în sistemul
socio-economic proiectat de sarcina achitării către stat a unei părți din
câștigurile realizate. Rămăn două surse principale de contribuții la bunăstarea
națională: circulația mărfurilor și serviciilor și taxarea futilului.
3.
ZECIUIALA
Zeciuiala reprezintă un singur impozit, în
mărime de 10%, aplicat fără nici o excepţie la absolut orice încasare efectuată
pe teritoriul ţării. Ea reprezintă un impozit pe consum. În momentul
introducerii zeciuelii se anulează toate taxele, impozitele, contribuţiile etc.
aşa cum sunt cunoscute ele în zilele noastre. Subliniez că zeciuiala se aplică
tuturor tranzacţiilor de pe teritoriul ţării fără excepţii.
Plata zeciuelii se face instantaneu, în
momentul încasării. Realizarea din punct de vedere tehnic a plăţii instantanee
se face cu ajutorul documentului unic. Documentul unic este atribuit fiecărui
cetăţean şi fiecărei firme înregistrate în ţară. Acesta are şi funcţia de card
bancar şi este uşor de a crea un program care să realizeze acest transfer către
o bancă unică. Banii vor circula exclusiv electronic. Nimeni nu mai are grija
plăţii şi obligaţia de a ţine o evidenţă birocratică şi ”acoperitoare de
deturnări”. Dispar astfel activităţi foarte costisitoare şi inutile din
contabilitatea firmelor şi instituțiilor, din administraţiile financiare locale
şi regionale şi din ministere şi agenţii naţionale.
Zeciuiala stimulează autarhia, producția
integrală și inițiativele locale. Ea favorizează scurtarea traseului unei mărfi
de la producător la consumator cu toate implicațiile benefice aferente.
Zeciuiala descurajează formarea verigilor intermediare între producător și
consumator.
Din punct de vedere
al relației stat-cetățean, statul nu va mai ”controla” cetățeanul și persoanele
ajunse în funcții administrative nu vor mai avea părghiile șantajului și
corupției care actualmente ”guvernează” în gestionarea acordării ajutoarelor
sociale și în administrarea bugetelor naționale și locale.
4.
PLATĂ PENTRU FUTIL
Un obiectiv al
Mișcării Dacia, la prima vedere controversat, este ”Dictatura bunului simț”.
Pentru implementarea sa se pleacă de la educație, se continuă cu măsuri de
descurajare și abia la final se aplică măsuri de constrângere. Una din măsurile
de descurajare este plata pentru futil.
Plata pentru futil
reprezintă suprataxarea descurajantă a deţinerii sau consumului de: lux, produse
dăunătoare sănătăţii, produse dăunătoare societăţii, produse sau activităţi
futile etc. Este în mărime de încă o
dată costul produsului/serviciului și este plătită exclusiv de consumator.
Practic, produsul îşi dublează preţul în momentul achiziţiei. Exemplu:
Vânzătorul are scos la vânzare produsul „X” cu 200 de lei. În momentul
tranzacţiei, preţul devine 400 de lei. În momentul plăţii, destinaţia sumei de
bani achitată este următoarea: 180 de lei ajung în contul vânzătorului, 20 de
lei reprezintă zeciuiala şi ajung în contul unic naţional de colectare (de unde
instantaneu se distribuie pe toate destinaţiile stabilite în Bugetul Naţional
Anual) şi 200 de lei ajung tot în contul unic naţional de colectare. Se
suprataxează: alcoolul, tutunul, cafeaua, combustibilii fosili, mărfurile de
lux, a doua şi următoarele locuinţe, al doilea şi următoarele autoturisme etc.
Plata pe futil se
aplică și pentru exportul de materii prime.
Se asimilează
plății pe futil și taxarea inactivităților: nelucrarea terenurilor agricole din
proprietate etc. Nivelul acestei contribuții este de 100% din valoarea
producției agricole medii realizabile pe respectivul teren.
Un instrument de
manipulare a consumului în prezent este reclama și publicitatea. Pentru
descurajarea manipulării consumului în noul sistem socio-economic se aplică
plata pentru futil și pentru serviciile de reclamă şi publicitate și pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate.
Plata
pentru futil se subordonează obiectivului Mișcării Dacia: Eliminarea
activităților futile. Ea presupune descurajarea consumului de futilități și nu
interzicerea acesuia. În domeniul consumurilor care creează dependență sau dau
impresia atingerii unui statut social mai înalt, probabilitatea de reușită a
implementării este mai mare prin descurajare decât prin impunere.
5.
CONTRIBUŢIILE PERSOANELOR ÎN REGIM DE REEDUCARE
Se
schimbă sistemul de detenție pentru persoanele aflate în regim de reeducare.
Fiecare deținut prestează activitatea pentru care este pregătit în centre de
detenție-producție. Alocarea cuvenită pentru activitatea prestată este
diminuată cu alocarea personală de la stat. Diferența pozitivă rămâne în contul
fiecărui deținut și se beneficiază de ea la eliberare. Diferența negativă se
compensează prin prestare de activități în folosul societații după eliberare.
În centrele de detenție-producție se vor împleti activitățile productive cu cele
specifice de reeducare.
6.
CONTRIBUŢII EXTERNE
Contribuţii ale
altor state
Comerţul
internaţional se va baza pe TROC. Diferenţele rezultate între exporturi şi
importuri se vor regulariza între state. Diferenţa pozitivă se va încasa de
către stat şi se va înregistra ca o contribuţie a unui alt stat la crearea bunăstării
naţionale.
Contribuţii ale
cetăţenilor altor state
Cetățenii altor
state vor plăti pentru serviciile primite pe teritoriul național. Este vorba de
servicii acordate gratuit propriilor cetățeni de către stat, dar care se
plătesc de către cetățenii altor state.
Contribuţii externe
pentru import-export
Statul va putea
să-și creeze propriile politici în privința taxării importurilor sau
exporturilor în funcție de tratate internaționale și bilaterale, conjuncturi și
interese.
Alte contribuții
externe
În relațiile internaționale pot apărea situații în care statul poate primi diverse
contribuții.
CAP. 1.2 ALOCĂRI
În sistemul
socio-economic din prezent o mare parte a veniturilor din societate sunt
distribuite inechitabil și discreționar. De aici și necesitatea schimbării
sale.
Alocările
personale și alocările indirecte rezolvă problema echității distribuirii
bunăstării comunității.
ALOCĂRI
PERSONALE
1.
ALOCĂRI NECONDIŢIONATE
Se folosește
termenul de „alocare personală” şi nu de „venit de bază necondiţionat”, UBI sau
„salariu cetăţenesc” deoarece prin alocare personală se înţelege atribuirea
unei cote din bogăţia generală a ţării fiecărui cetăţean, pe durata vieţii,
fără nici o condiţionalitate. Vorbim despre stabilirea unei cote din avuția
comună națională și distribuirea ei în mod egal tuturor cetățenilor. Suma
primită de fiecare cetățean nu reprezintă un venit, așa cum este cunoscut
termenul astăzi. Dacă vorbim despre disocierea muncii de bani, atunci ce rost
mai are să vorbim de termeni înrudiţi: venit şi salariu? O abordare de acest
gen trebuie să fie radicală. Păstrarea unor elemente ale vechiului sistem nu
duce decât la compromiterea ideii.
Prin primirea
lunară a alocării personale cetățeanul nu mai duce grija zilei de mâine. El va
putea să facă ceea ce îi place şi se poate implica acolo unde are competenţe.
Poate obţine resurse suplimentare dacă doreşte acest lucru. Are la dispoziție
timpul și resursele de a se ocupa de familie. Are timp pentru a participa la
viaţa culturală, socială şi spirituală a comunităţii din care face parte.
Prin implementarea
alocărilor personale va dispărea sărăcia.
De alocarea
personală vor beneficia toți membrii unei familie. Familiile vor avea mai mulți
bani la dispoziție, bani care le asigură condiții decente de locuit, o
alimentație sănătoasă și o educație corespunzătoare copiilor.
Nivelul alocării
personale se stabileşte astfel încât acesta să asigure un trai decent. La
sfârşitul fiecărui an calendaristic, forul legislativ naţional va stabili
nivelul alocării personale ţinând cont de două aspecte:
-
Asigurarea unui
trai decent;
-
Previziunea
nivelului bunăstării pentru anul ce urmează.
2.
ALOCĂRI CONDIŢIONATE
Persoanele care
doresc să obțină mai multe resurse decât alocarea personală o pot face pe baza
contribuțiilor facultative. Ei primesc, condiționat de participarea la
realizarea bunăstării, alocări condiţionate din bunăstarea unei firme private,
firme a comunităţii locale, firme a comunităţii regionale și firme naţionale
și/sau pentru activităţi administrative la orice nivel.
Nu sunt impuse
restricţii în desfăşurarea de activităţi suplimentare aducătoare de alocări
condiţionate.
Împărţirea
bunăstării, la orice nivel, se face pe baza unei grile de împărţire. Prin
această limitare se evită crearea de decalaje nejustificate între persoane.
ALOCĂRI
INDIRECTE
3.
ALOCĂRI INDIRECTE PERSONALE
Alocare indirectă
pentru sănătate
Fiecare
cetățean este asigurat în sănătate prin efectul legii. Fiecare cetățean are
dreptul nediscriminatoriu de a beneficia de acces la orice fel de tratament îi
este necesar. Accesul are caracter integral gratuit. Nu există nici o excepție
sau abatere de la regulă. Statul asigură integral toate cheltuielile cerute de
un sistem de sănătate universal competitiv și complet.
Alocare indirectă
pentru educaţie
Se
instituie învățământul obligatoriu de 12 clase care are caracter integral
gratuit. Învățământul superior este gratuit și facultativ. Statul suportă
integral cheltuielile generate de funcționarea sistemului de învățământ la
toate nivelurile.
Se
modifică radical sistemul de învățământ pe baza unei largi consultări a
specialiștilor și partenerilor sociali: elev – familie – dascăli.
Alocare indirectă
pentru siguranţa națională
Statul va întreține
și dota o armată puternică în care un rol important îl vor avea gărzile
patriotice.
Alocare indirectă
pentru siguranţa personală
Statul și
comunitășile locale vor asigura siguranța personală a cetățenilor.
Alocare indirectă
pentru justiţie
Justiția se va baza
pe ”legile pământului” și va fi instrumentată de reprezentanți ai
comunităților.
Cheltuielile din
justiție se suportă integral de către stat. Persoanele nu fac absolut nici o
plată în relația cu justiția. Se elimină și în acest mod posibilitatea
”tranzacțiilor” și corupției.
4.
ALOCĂRI INDIRECTE COMUNITARE
Prin legea bugetară
anuală se prevăd cote de distribuire pentru contribuțiile colectate către toate
destinațiile. În momentul încasării unei contribuții se face și distribuirea
acesteia pe toate destinațiile bugetare conform ponderii acestora în bugetul
național. Nici o persoană nu are dreptul și nu poate să intervină în acest
proces. Pentru situații neprevăzute sunt stabilite cote pentru bugete de
rezervă la dispoziția diverselor comunități.
Se stabilesc cote
de distribuire a bunăstării către comunitățile locale, regionale și cea
națională.
CAP.2
BUNĂSTAREA ENTITĂŢII
Conform noului concept, entităţile
pot fi:
-
FIRME PRIVATE
-
FIRME ALE
COMUNITĂŢII LOCALE
-
FIRME ALE
COMUNITĂŢII REGIONALE (JUDEŢENE)
-
FIRME ALE
COMUNITĂŢII NAŢIONALE
-
FIRME MIXTE
Schematic, bunăstarea entităţii este prezentată în
tabelul 2.
TABELUL 2
BUNĂSTAREA ENTITĂŢII
|
CONTRIBUŢII
|
ALOCĂRI
|
1. Contribuţii
la bunăstarea entităţii.
|
1. Alocări din
bunăstarea entităţii
|
1.1 Contribuții ale statului
|
1.1 Alocări către proprietar (acţionar, asociat etc.).
|
1.2 Contribuții ale persoanelor inițiatoare
|
1.2 Alocări către cei care au contribuit la realizarea
bunăstării.
|
1.3 Contribuții ale persoanelor ce prestează activități
|
1.3 Alocări către dezvoltarea firmei.
|
Ceea ce astăzi
numim muncă se va numi conform noii paradigme socio-economice contribuție la
bunăstarea entității. Schimbarea este de esență, nu numai de nume.
Entitatea este ceea
ce astăzi numim firmă, societate comercială, companie etc. Ea poate avea
proprietari persoane fizice private, comunități locale, comunități regionale
(județe sau regiuni), statul și orice combinații între acestea. Se încurajează
constituirea de entități productive de către comunitățile locale și regionale
pentru că acestea știu cel mai bine ce este necesar în zonă pentru o dezvoltare
susțenabilă și pot atrage și resursele umane și materiale necesare. Bunăstarea
realizată se întoarce în cea mai mare parte în comunitate. Statul se implică în
dezvoltarea de activități strategice (cercetare, sectoare complementare,
industria de apărare etc.).
Există
posibilitatea optării necondiţionate pentru orice durată a participării.
Contribuţia se face acolo unde fiecare are disponibilitate pe bază de competenţe
și aptitudini. Cel ce prestează activităţi de acest fel nu pierde, total sau
parţial, alocarea personală.
Există un interes
şi un control al tuturor participanţilor în realizarea de bunăstare. Fiecare
participant la activitatea unei entități este direct interesat în realizarea
bunăstării deoarece din aceasta fiecare va primi o parte. Proprietarul va
controla pe cei ce produc prin activitatea lor bunăstarea și cei care
desfășoară activități vor controla proprietarul. Decizia va fi la manager, dar
fiecare parte va avea un cuvânt de spus. Dacă nu vor fi luați în seamă, există
posibilitatea despărțirii facile. Nimeni nu va avea grija zilei de măine. Dacă
desfășoară activitate conformă, proprietarul va găsi ușor alți colaboratori,
dacă nu, îi va fi greu să continue activitatea. Persoana care caută să
realizeze mai multă bunăstare proprie va putea să caute o altă entitate unde
să-și ”găsească locul” fără să aibă griji de supraviețuire. Ea are asigurată
alocarea personală care îi este suficientă. Interesul comun este de a produce
bunăstare și oricine va face ceva împotrivă va fi ”arătat cu degetul” deoarece
se intră în conflict de interese. Nimeni nu va mai avea ceva de pierdut și ”se
pot spune lucrurilor pe nume” în mod direct.
Din bunăstarea
entităţii, după înregistrarea incasărilor şi plăţilor, se alocă firmei,
proprietarului şi celor ce au contribuit la realizarea bunăstării părţi
negociate anterior.
Pentru o protecție
a părților implicate în activități comune, se stabilește o grilă de
distribuire. Se poate aplica principiul de 1 la 10. Conform acestui principiu,
părțile își împart bunăstarea creată astfel încât nici o parte să nu poată
primi sub a zecea parte din total, dar nici mai mult de 9 părți din total. Se
protejează în acest mod minoritatea și se evită exagerările de orice fel. Din
bunăstarea creată, proprietarul (acţionar, asociat etc.) nu poate primi mai
mult de 9 părți din zece. Salariații nu pot primi mai puțin de o parte din
zece. Pentru dezvoltarea firmei se distribuie minim o zecime.
Statul nu mai este
parte a acestei împărțeli în mod direct. Nu vor mai exista taxe, impozite și
contribuții la nivelul entității. Nu va mai exista impozit pe salariu şi vor
dispărea contribuţiile salariatului şi ale firmei. Statul va primi o parte din
bunăstarea tuturor în momentul fiecărei tranzacții prin încasarea automată a zeciuelii.
Concomitent, se
instituie la nivel național o grilă aferentă sumelor primite pentru contribuții
de 1 la 10 care stabileste că între suma minimă primită pentru contribuții, din
țară și suma maximă primită pentru contribuții, din țară nu poate fi o
diferență mai mare decât raportul 1 la 10.
CAP.3
CIFRE, CIFRE ȘI IAR CIFRE
Pentru a ne putea
da seama de efectele socio-economice ale împlementării celor propuse, este
nevoie de cât mai multe și diversificate calcule și simulări.
TABEL
DEMONSTATIV AL RAPORTULUI 1:10*
-unitate monetară-
Alocare
personală
|
Alocare din
bunăstarea entității
|
Total
alocări
|
Zeciuială
cumulată de 50%
|
Total
alocări - Zeciuială cumulată de 50%
|
Zeciuială de
10%
|
Total
alocări - Zeciuială de10%
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
1000
|
0
|
1000
|
500
|
500
|
100
|
900
|
1000
|
500
|
1500
|
750
|
250
|
150
|
850
|
1000
|
1000
|
2000
|
1000
|
0
|
200
|
800
|
1000
|
2000
|
3000
|
1500
|
-500
|
300
|
700
|
1000
|
4000
|
5000
|
2500
|
-1500
|
500
|
500
|
1000
|
8000
|
9000
|
4500
|
-3500
|
900
|
100
|
1000
|
9000
|
10000
|
5000
|
-4000
|
1000
|
0
|
1000
|
10000
|
11000
|
5500
|
-4500
|
1100
|
-100
|
În coloana 1 se
consideră că alocarea personală este stabilită la nivelul unic de 1000 unități
monetare.
În coloana 2 este
simulată obținerea de alocare din bunăstarea unei entități la care se prestează
o contribuție facultativă. Se exemplifică niveluri de la 0 unități monetare
pentru neprestare până la 10000 de unități monetare.
În coloana 3 se
face suma alocărilor din coloana 1 cu cele din coloana 2.
În coloana 4 este
prezentată o situație când zeciuiala cumulată (include zeciuiala cumulata din
stadiile de producție anterioare efectuate de către mai multe entități) este de
50%. Acesta este un prag maxim de impozitare în țările din vremurile noastre.
În coloana 5 se
face diferența dintre alocarea primită și zeciuiala cumulată plătită,
considerând că se fac plăți pentru achiziții de bunuri și servicii la nivelul
alocării primite. Se observă că punctul de inflexiune este la realizarea de
alocări la nivelul de 2000 unități monetare (1000 unități monetare din alocarea
personală și 1000 unități monetare din alocarea din bunăstarea entității). Se
face prin acest sistem o echilibrare a încasărilor și plăților către stat în
sensul că persoanele cu alocări mai reduse au un sold pozitiv al diferenței
dintre alocarea personală primită și zeciuiala plătită și perosanele cu alocări
mai mari au acest sold negativ. Înseamnă că persoanele care obțin alocări din
ce în ce mai mari contribuie cu o cotă din ce în ce mai mare la realizarea
bunăstării generale. Mai înseamnă o protecție socială pentru persoanele cu
alocări mai reduse.
În coloana 6 este
prezentată o situație când zeciuiala este de 10% și se aplică la alocările
totale primite. Este o situație de minim a impozitării.
În coloana 7 se
face diferența dintre alocarea primită și zeciuiala de 10%, minimul posibil.
Observăm că punctul de inflexiune este la realizarea de alocări la nivelul de
10000 unități monetare (1000 unități monetare din alocarea personală și 9000
unități monetare din alocarea din bunăstarea entității).
Putem
trage o concluzie, că există două puncte de inflexiune pe care le stabilim ca
limite minime și maxime. Extrapolăm și hotărâm ca raportul de repartizare a
bunăstării să fie 1 la 10 în orice domeniu. Va fi un minim de 10% și un maxim
de 90% în orice procedeu de repartizare.
TABEL
- ANALIZA PONDERII ZECIUELII ÎN PREȚUL FINAL ÎN CAZUL APLICĂRII ACESTEIA ÎN
CASCADĂ (CREȘTERE DIN 10 ÎN 10 UNITĂȚI MONETARE A PREȚULUI)
-unitate monetară-
Stadiul
|
Prețul pe
componente
|
Prețul
cumulat
|
Plus la
bunăstarea entității
|
Zeciuiala
|
Zeciuială
cumulată cu cea din stadiile precedente
|
Zeciuială
cumulată
|
Bunăstarea
realizată în acest stadiu
|
Ponderea
zeciuelii în prețul final
-%-
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
S1
|
10
|
10
|
9
|
1
|
1
|
1
|
9
|
10
|
S2
|
10+10
|
20
|
18
|
2
|
2+1
|
3
|
8
|
15
|
S3
|
20+10
|
30
|
27
|
3
|
3+3
|
6
|
7
|
20
|
S4
|
30+10
|
40
|
36
|
4
|
4+6
|
10
|
6
|
25
|
S5
|
40+10
|
50
|
45
|
5
|
5+10
|
15
|
5
|
30
|
S6
|
50+10
|
60
|
54
|
6
|
6+15
|
21
|
4
|
35
|
S7
|
60+10
|
70
|
63
|
7
|
7+21
|
28
|
3
|
40
|
S8
|
70+10
|
80
|
72
|
8
|
8+28
|
36
|
2
|
45
|
S9
|
80+10
|
90
|
81
|
9
|
9+36
|
45
|
1
|
50
|
S10a
|
90+10
|
100
|
90
|
10
|
10+45
|
55
|
0
|
55
|
S10b
|
90+20
|
110
|
99
|
11
|
11+45
|
56
|
9
|
51
|
În care:
S = stadiul;
Deducem din tabel
că prin cumularea ”bulgăre de zăpadă” a zeciuelii se poate ajunge la o taxare
maximă de cca. 50%, similară maximului celei de astăzi. Cumularea tip ” bulgăre
de zăpadă” a zeciuelii este diferită ca principiu de aplicarea TVA actual.
TVA-ul se aplică pe valoarea adăugată și ar părea mai avantajos. Numai că
TVA-ul se aplică însoțit de alte câteva zeci și sute de taxe, impozite și
contribuții. Zeciuiala este unică. Chiar dacă se aplică la sume la care s-a mai
aplicat zeciuială, prin faptul că nu este aplicată împreună cu alte taxe, este
mai avantajoasă, simplă și previzibilă 100%.
TABEL
- ANALIZA PONDERII ZECIUELII ÎN PREȚUL FINAL ÎN CAZUL APLICĂRII ACESTEIA ÎN
CASCADĂ (CREȘTERE DIN 9 ÎN 9 UNITĂȚI MONETARE A PLUSULUI DE BUNĂSTARE)
-unitate monetară-
Stadiul
|
Prețul pe
componente
|
Prețul
cumulat
|
Plus la
bunăstarea entității
|
Zeciuiala
|
Zeciuială
cumulată cu cea din stadiile
precedente
|
Zeciuială
cumulată
|
Bunăstarea
realizată în acest stadiu
|
Ponderea
zeciuelii în prețul final
-%-
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
S1
|
10
|
10
|
9,00
|
1
|
1
|
1
|
9
|
10,00
|
S2
|
10+11,11
|
21,11
|
19,00
|
2,11
|
2,11+1
|
3,11
|
9
|
14,73
|
S3
|
21,11+12,35
|
33,46
|
30,11
|
3,35
|
3,35+3,11
|
6,46
|
9
|
19,31
|
S4
|
33,46+13,72
|
47,18
|
42,46
|
4,72
|
4,72+6,46
|
11,18
|
9
|
23,70
|
S5
|
47,18+15,24
|
62,42
|
56,18
|
6,24
|
6,24+11,18
|
17,42
|
9
|
27,91
|
S6
|
62,42+16,94
|
79,36
|
71,42
|
7,94
|
7,94+17,42
|
25,36
|
9
|
31,96
|
S7
|
79,36+18,82
|
98,18
|
88,36
|
9,82
|
9,82+25,36
|
35,18
|
9
|
35,83
|
S8
|
98,18+20,91
|
119,09
|
107,18
|
11,91
|
11,91+35,18
|
47,09
|
9
|
39,54
|
S9
|
119,09+23,23
|
142,32
|
128,09
|
14,23
|
14,23+47,09
|
61,32
|
9
|
43,09
|
S10
|
142,32+25,81
|
168,13
|
151,32
|
16,81
|
16,81+61,32
|
78,13
|
9
|
46,47
|
În care:
S = stadiul;
Comparând datele
din acest tabel cu cele din tabelul anterior observăm că prin creșterea
prețului și implicit realizarea unei bunăstări mai mari, ponderea zeciuelii în
prețul final scade. Este un amănunt care demonstrează un alt aspect stimulativ
al zeciuelii.
Calculul sumei
necesare pentru plata alocării personale.
Luăm ca exemplu o
presupusă populație ce ar beneficia de alocarea personală de 21.000.000
locuitori. Am ales acest număr având speranța recuperării resurselor umane
înstrăinate.
Presupunem
că necesarul de bani pentru un trai decent este de 1.000 lei. Rezultă că lunar
este novoie de o sumă de 21.000.000 persoane x 1.000 lei = 21.000.000.000 lei.
În euro înseamnă
21.000.000.000 lei / 4.5 lei/euro = 4.666.666.667 euro.
Anual suma este de
12 x 4.666.666.667 euro = 56.000.000.000 euro (56 miliarde euro).
Dacă luăm de
exemplul un necesar de 2.000 de lei pentru asigurarea unui trai decent,
necesarul anual este de 112 miliarde de euro.
PIB-ul țării este
în prezent de aproape 140 miliarde de
euro.
Bazându-ne pe
eliminarea cheltuielilor futile la nivelul statului, dispariția corupției și
deturnărilor masive de fonduri și pe garanția încasării zeciuelii și taxei pe
futil, deducem că bugetul poate suporta în noile condiții alocări personale de 56
miliarde euro sau 112 miliarde euro.
Suma stabilită ce
se acordă lunar pentru asigurarea unui trai decent se calculează după nevoile
reale. Nu va fi stabilită arbitrar. Dacă va fi mai mică, ea va determina eșecul
proiectului deoarece va fi ”O altă Mărie cu altă pălărie”, se vor înlocui niște
ajutoare sociale de azi cu altele. Dacă va fi mai mare, va fi o risipă și în
paralel va demobiliza oamenii pentru a-și dori mai mult de la viață.
CAP.4
INSTRUMENTE
DE LUCRU
Suntem sclavi ai unei societăți sclavagiste (sclavagiste,
feudale, capitaliste, comuniste și globaliste) de mai bine de două milenii. În
toată această perioadă s-a dezvoltat enorm tehnologia și s-a ușurat munca umană
prin descoperirea ”mașinilor”. Am ajuns în situația când, la nivel global, omul
produce mai mult decât necesarul întregii populații a Terrrei pentru un trai
decent. Problema care nu este rezolvată este accea a distribuirii rezultatelor
activităților productive umane. Un procent infim al populației deține în
prezent mai multă bogăție decât aproape întreaga lume. O mare parte a
populației trăiește în prezent, ca și în trecut, sub limita sărăciei.
O nouă distribuție a bunăstării generale ar rezolva
problema traiului decent pentru întreaga populație a globului.
Pentru o reușită deplină a schimbării sistemului actual
cu cel propus este nevoie de un set de instrumente.
Floarea vieții este un simbol universal și atemporal și
am simbolizat pe petalele ei instrumentele cu ajutorul cărora se poate
implementa o lume nouă, după cum urmează:
-
platforma liquid feedback;
-
alocarea personală;
-
plata pe futil;
-
zeciuiala;
-
documentul unic;
-
un nou sistem monetar.
Instrumentele
sunt reprezentate în figura următoare:
FLOAREA
VIEȚII
În care:
-
LF = Platforma
Liquid Feedback;
-
AP = Alocare personală;
-
Z = Zeciuială;
-
PF = Plata
pe futil;
-
DU = Document unic;
-
SM = Un nou sistem monetar.
Pe cercul exterior este reprezentat spiritualul compus din:
-
1 Educație;
-
2 Sănătate;
-
3 Libertate în gândire și acțiune;
-
4 Viețuire în armonie cu natura;
-
5 Familie;
-
6 Comunitate,
și
asigură într-o formă perfectă protecția ”omului fericit” situat în centru și a activităților
sale.
Noua lume
proiectată este în primul rănd spirituală. Trecerea de la ”materialism” la
”spiritualism” presupune mari schimbări în mentalitatea umană. Lucrarea de față
tratează doar ”interfața” dintre spiritual și viața reală ce se va desfășura
într-o lume nouă. Abordarea spiritualului este vastă și necesită o tratare pe măsură.
Proiectul noii lumi va conține aspectele vieții spirituale și propunerile de aplicare
a acestora în viața de zi cu zi.
Platforma
Liquid Feedback
Prin intermediul
platformei Liquid feedback se realizează aplicarea principiului democrației
participative pe bază de competențe. Este un instrument de bază politico-social
care crează premisa utilizării optime a celorlalte instrumente de implementare
a unei lumi noi.
Pe site-ul http://www.partidulpirat.ro/liquid-democracy/
există următoarea prezentare: ”Democraţia Lichidă este un nume frumos
pentru o formă de Democraţie Participativă,
propusă de Partidul Pirat, pentru prima dată în istoria acestei
lumi.. Democrația Participativă este acea formă de organizare a
societății care presupune consultarea TUTUROR cetățenilor atunci când se ia o
decizie care privește colectivitatea..un vis frumos, o utopie pe care au
visat-o toți idealiștii vremurilor!
Dar imposibilă, din
păcate, din motive tehnice. Ceea ce poți face într-o familie, într-o comunitate
mică, nu poți face la scara unei națiuni din simplul motiv că nu-i poți aduna
pe toți într-o unitate de timp și spațiu, pentru a-i pune să voteze dacă decid
să o ia într-o parte sau alta !!
Dar ceea ce a fost
utopie mii de ani e perfect posibil azi. Cu ajutorul unui Instrument care a
apărut de curând, INTERNETUL,
orice cetățean își poate înălța glasul ! Fiecare poate fi propriul său actor
politic. Un soft extrem de accesibil dezvoltat de Piratenpartei-Partidul Pirat
Germania în 2009 permite fiecăruia să-și creeze un cont, o identitate digitală
cu ajutorul căreia poate colecta propuneri legislative și poate hotărâ trecerea
acestora în executiv- ori nu. Mai mult, dacă propunerea legislativă privește
chestiuni la care nu te pricepi- de pildă, tu fiind medic, nu știi ce fel de
traseu e mai potrivit pentru noua autostradă națională, dar ai încredere în
capacitățile profesionale ale domnului X- și atunci poți delega votul tău către
acesta, având oricând posibilitatea de a-i întrerupe delegarea, dacă
dorești.
Acest program se
numește Liquid Feedback și
a dat numele acestui tip de democrație participativă.
Să-ți faci un cont aici
e la fel de simplu cu a-ți face un cont pe Facebook.
A folosi funcțiunile acestuia e la fel de ușor cu a bea o bere bună.”
Gheoghe
Giovanni Țeavă spune pe http://bassdu.mine.nu/?tag=liquid-feedback:
”Este foarte adevărat, dar se uită că noi
(Mișcarea Dacia, n.a.) nu vorbim de DEMOCRAŢIE „ca restul
lumii”, ci de o DEMOCRAŢIE PARTICIPATIVĂ. Asta se rezumă în puţine cuvinte, la
a PARTICIPA DACĂ VREI şi dacă ai COMPETENŢE !… că de aia vorbim noi
de PLATFORME LIQUID FEEDBACK, un fel de MECANISM DE PARTICIPARE ŞI
SELECŢIE ŞTIINŢIFIC. Pe scurt, unul PROPUNE, iar dacă propunerea este
ÎMPĂRTĂŞITĂ ca fiind lucrarea unui COMPETENT, eventual ÎMBOGÂŢITĂ PRIN
CONTRIBUŢIA ALTOR COMPETENŢI, „se ridică spre nivelul de guvernare”, iar dacă
nu… NU! Noi avem chiar un „element de unicitate” apropos de COMPETENŢĂ,
prevăzând chiar şi ALEGEREA REPREZENTANŢILOR ÎN MOD COMPUTERIZAT de la un
anumit nivel în sus… că „omul e supus greşelii”, mai mult ca o „maşină bine
programată” !… se cunoaşte deja SUPERIORITATEA ROBOŢILOR FAŢĂ DE OM în anumite
domenii.”
Alocarea
personală, zeciuiala și plata pe futil au
fost prezentate în capitolul 1. Documentul unic și noul sistem monetar sunt
prezentate în continuare.
Documentul unic
Documentul unic
reprezintă un gadget care incorporează toate documentele actuale: carte de
identitate, permis de conducere, card de sănătate ... , inclusiv un card bancar
personal, unic.
Alocarea personală
se virează lunar automat în contul unic personal al fiecărei persoane şi poate
fi gestionată de pe documentul unic.
Orice plată se face
pe baza documentului unic. Nu vor exista plăţi cash.
O îngrijorare poate să apară privitor la securitatea informaţiilor de pe
documentul unic. Dacă privim cu ochii obişnuiţi cu „lumina” actualului sistem
şi ne imaginăm conceptul aplicat conform condiţiilor socio-economice de astăzi,
riscul este maxim. Gândul ne zboară la scenarii care mai de care mai
apocaliptice. Totul dispare însă dacă implementarea conceptului se face într-un
sistem socio-economic nou, bazat pe principiile actualului scenariu împreună şi
în acelaşi timp cu principiile şi obiectivele unei noi paradigme
socio-economice, aşa cum se proiectează la Mişcarea Dacia. Securitatea
informaţiilor nu se va baza în principal pe soluţiile tehnice, ci pe soluţiile
morale şi sociale. Dacă vor dispărea corupţia, economia subterană, conducerea
şi administrarea dictatorială a comunităţii, etc., va dispărea şi interesul
pentru gestionarea unor informaţii ce se vor calibra ca inutile. Când vom avea
alegeri pe bază de competenţe şi moralitate şi cei aleşi vor desfăşura
activităţi în slujba comunităţii ce i-a investit, cu riscul revocării imediate
de către cei care i-au ales, atunci vom avea garanţia că nu vor apărea
oportunişti care să profite de sistem.
Un nou sistem monetar presupune o bancă unică, o nouă monedă virtuală și alt mod de funcționare a
sistemului, radical diferit față de cel de azi.
Moneda unică are
următoarele caracteristici:
- circulă exclusiv virtual;
- nu se devalorizează;
- circulă fără dobânzi;
- are valoare acoperită 100% de bunuri;
- se lansează de stat exact pe valoarea bunurilor create
în economie;
- se numește ecoson.
Banca unică are
următoarele caracteristici:
- este de stat;
- este depozitarul și garantul banilor;
- nu percepe taxe și comisioane;
- nu acordă dobândă pentru depozite;
- nu folosește sumele din depozit;
- nu dă împrumuturi;
- gestionează circulația virtuală a ecosonului.
Prin faptul că
posesorii de sume de bani depozitate la banca unică nu primesc dobânzi, îi
determină pe aceștia să aleagă dintre două variante. Prima este să-i lase în
depozit având siguranța lor. Nu au loc devalorizări neexistând inflație. Sumele
rămân constante atât nominal cât și real. A doua variantă este să încerce să-i
înmulțească prin înființarea unei activități productive. Pentru aceasta el se
asociază cu statul, cu alți asemenea lui, cu furnizori de utilaje și materii
prime și cu salariați, Împreună cu aceștia produce bunăstare în entitatea
înființată. Periodic, se împarte bunăstarea realizată între participanți. La
împărțire se respectă raportul de 1:10.
O formă de
asigurare a libertăților umane și de descătușare a energiilor în noul sistem
socio-economic este legalizarea și neimpozitarea trocului. Prin troc se
scurtează traseul mărfurilor de la producător la consumator cu implicațiile
imediate: consumuri reduse de energie, timp scurt de aprovizionare, calitate
etc. Trocul asigură prețuri reduse datorită reducerii numărului participanților
în lanțul distribuției.
CAP.5
CONCLUZII
Conform acestui
proiect, fiecare cetăţean primeşte dreptul, de la naştere şi până la moarte, de
a fi coproprietar, alături de toţi ceilalţi cetăţeni, al resurselor şi
patrimoniului ţării.
În mod justificat se
pune întrebarea: De unde atâţia bani? Banii există şi astăzi în economia
aşa-zis capitalistă. Prin dispariţia tuturor cheltuielilor sociale (ajutoare
sociale, pensii, şomaj etc.), a unei „armate” de funcţionari publici (peste un
milion de salariaţi la stat), prin atingerea gradului de 100% de colectare a
zeciuelii şi a plăților pentru futil, prin extinderea bazei de impozitare la
100% din consumul intern, prin eliminarea prin descurajare a activităţilor
futile, prin introducerea unui nou concept de habitat, prin reducerea drastică
a corupţiei şi implicit a furturilor masive din bunăstarea comună, prin
eliminarea economiei „gri” şi „negre”, prin avântul economic generat de
descătuşarea valorilor lăsate liber să se exprime şi să se concretizeze și prin
retrocedările voluntare se va crea premisa atingerii unui nivel al alocării
personale care să asigure un trai decent.
Astăzi, datorită
progresului tehnologic fără precedent în istoria cunoscută a omenirii, produsele
necesare consumului uman incorporează o mare parte de muncă a mașinilor și o
din ce în ce mai mică parte de muncă a omului. Se pune întrebarea dacă mașinile
primesc salariu. Nu. Mașinile contribuie la creșterea productivității muncii și
creează condiții pentru mărirea bunăstării generale, cu un efort uman fizic și
intelectual din ce în ce mai redus. Rezultatul este: constituirea surselor
pentru plata alocării personale și muncă mai puțină și pentru toți.
Fac precizarea că
pensiile private vor rămâne ca alternativă personală opţională. În momentul
trecerii la acest nou sistem, pensiile de stat şi asimilate vor primi acelaşi
statut ca şi cele private. Statul va fi cel care va plăti „datoriile” către
pensionari până la epuizarea acestora.
Mai precizez că
funcţionarilor publici disponibilizaţi li se dă la pachet o alternativă mixtă:
primirea alocaţiei şi posibilitatea obţinerii de resurse suplimentare din
activităţi productive în actualele sau în noile entităţi formate.
Prin eliminarea
activităților futile prin descurajare și educație scade cantitatea
de muncă (așa cum este ea cunoscută astăzi) necesară în societate și se ajunge la realizarea principiului: Muncă mai puțină și pentru toți.
Ca urmare a
aplicării acestor măsuri se vor produce ample reaşezări de preţuri. Unele
preţuri vor creşte mai mult sau mai puţin, altele vor scădea mai mult sau mai
puţin. În ansamblu, în bugetul persoanei, familiei sau entităţii nu vor fi
decât influenţe pozitive.
Vor fi afectaţi
într-o oarecare măsură cei care funcţionează astăzi în economia subterană, sau
în cea mai mult sau mai puţin legală. Sistemul propus le permite acestora să-şi
scoată activităţile la „lumină” şi apoi supravieţuirea datorită
persimitivităţii şi lipsei caracterului împovărător al acestuia.
O altă întrebare
legitimă este: Cine va mai munci? Răspunsul este complex. Cea mai mare parte
dintre cei întrebați dacă vor mai presta munci după introducerea alocărilor
personale răspund că da. Tot ei spun însă despre ceilalți că nu vor mai presta
activități productive. Caracterul omenesc însă va determina suficienți semeni
să continue sau să înceapă activități productive care să le asigure surse mai
mari prntru trai. Aceștia vor avea puterea să găsească și să atragă suficienți
colaboratori cu care, împreună, să realizeze activitatea propusă. La final le
va distribui în mod etic o parte din bunăstarea produsă împreună. Apare astfel
motivarea. Motivarea prin participarea la împărțirea bunăstării create împreună
este răspunsul la întrebare. Spiritul uman îi va determina pe aceștia să-și
caute activități compatibile care să le acopere tot spectrul intereselor.
Activitățile care nu vor găsi colaboratori, fie sunt inutile și nu merită să
fie susținute, fie cei ce le inițiază nu asigură o împărțire echitabilă a
bunăstării create.
Comunitățile
locale, regionale și națională pot iniția activități strict necesare
comunității, complementare, de nișă etc. care să asigure dezvoltarea susțenabilă.
Un principiu de
bază al noului sistem propus este Open source (Sursă deschisă, trad.). Prin
aplicarea principiului Open source în toate activitățile socio-economice se
crează premiza progresului din perspectiva creșterii susțenabile. Orice
persoană are acces liber la descoperirile științifice și le poate aplica
inclusiv la nivel autarhic.
Desigur că trecerea
de la sistemul actual la cel propus inoculează oamenilor un stres maxim.
Schimbarea le poate produce traume serioase. Ea trebuie făcută deoarece după
implementare, viaţa oamenilor se va schimba radical în bine. Cu explicaţii
competente şi cu o strategie elaborată de implementare schimbarea poate şi
trebuie să aibă succes. Este spre binele tuturor.
Schimbarea sistemului actual cu un altul presupune trecerea
de la ”material” la ”spiritual”. ”Noua lume” propusă va fi în primul rând
spirituală. Conceptele schițate, colectate, adaptate și prezentate în această
lucrare nu fac decât să arate cum ”spiritualul” își poate face loc în viața
noastră pentru un trai comun în deplină armonie cu natura.
Invit pe cei competenți și interesați să corecteze și/sau
să îmbunătățească acest material cu scopul de a-l face aplicabil în viitor de
către o forță politică izvorâtă din rândul societății civile!
BIBLIOGRAFIE
2. Grupul
facebook „Mişcarea Virtuală Dacia”
